La praznicul „Intrării în biserică a Maicii Domnului“, istorica biserică „Vovidenia“ din centrul oraşuluiGalaţişi-a sărbătorit hramul.
Parte integrantă a manifestărilor spirituale organizate de Arhiepiscopia Dunării de Jos în luna noiembrie, cu prilejul cinstirii Sfântului Apostol Andrei, sărbătoarea a debutat în ajun prin săvârşirea slujbei de priveghere.
În ziua praznicului, Sfânta Liturghie a fost oficiată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa rugătoare a numeroşi credincioşi din urbea gălăţeană.
În omilia adresată credincioșilor, Părintele Arhiepiscop a vorbit despre înţelesurile duhovniceşti ale praznicului Intrării în biserică a Maicii Domnului şi despre exemplul de vieţuire al Născătoarei de Dumnezeu, persoana de referinţă prin ale cărei virtuţi ni se arată sensurile unei vieți religioase.
La momentul liturgic cuvenit, mulţi copii şi credincioşi prezenţi au fost împărtăşiţi cu Sfintele Taine.
De câţiva ani, această parohie are o frumoasă colaborare cu Societatea Naţională a Femeilor Ortodoxe Române, filiala Galaţişi cu reprezentanţi ai Uniunii Ziariştilor Profesioniştii din Galaţi în vederea implementării de proiecte social-filantropice şi cultural-educative, în special adresate tinerilor şi persoanelor vârstnice.
Cu prilejul hramului şi în contextul actual din ţară, parohia gălăţeană desfăşoară în aceste zile un program social-filantropic întreptat în special către persoanele bolnave, familiile nevoiaşe, elevii cu posibilităţi materiale reduse şi, nu în ultimul rând, pentru medicii care, de o perioadă mare de timp, veghează şi se îngrijesc de sănătatea noastră în unităţile medicale.
Astfel, astăzi 21 noiembrie, în zi de mare praznic închinat Maicii Domnului şi în data de 30 noiembrie a.c., de Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, pacienții și cadrele medicale de la Spitalul General Căi Ferate Galați, desemnat în această perioadă de pandemie ca spital de suport pentru pacienţii testati pozitiv cu noul coronavirus, precum şi persoanele vârstnice din cadrul Căminului „Ștefan cel Mare și Sfânt“ din Galaţi vor primi din partea parohiei o masă caldă.
De asemenea, 10 familii nevoiașe din parohie au primit, cu sprijinul voluntarilor parohiali, alimente neperisabile, produse igienico-sanitare, articole vestimentare și alte daruri.
Întrucât accesul la orele desfășurate în mediul on-line pentru unii elevi este destul de greu de realizat datorită lipsei resurselor financiare, 5 elevi de la Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Apostol Andrei“ din Galaţi au primit cartele telefonice cu internet inclus.
Tot în cadrul acestor acte şi fapte caritabile parohiale, săptămâna viitoare, Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin“ din Galaţi va primi un videoproiector.
Darurile oferite din dragostea, dărnicia şi efortul preoţilorşi al credincioşilor acestei parohii însumează 5.000 lei.
Evenimentul s-a încheiat cu slujba de pomenire pentru ctitorii şi binefăcătorii sfântului locaş, trecuţi la cele veşnice.
***
Biserica „Vovidenia“ ocupă un loc aparte în istoria oraşului Galaţi, întrucât aici deputaţii unionişti de la 1859, împreună cu viitorul domnitor Al. I. Cuza (pe atunci, pârcălab de Galaţi) şi Costache Negri, au depus jurământ că vor fi credincioşi cererilor celor care i-au ales pentru a înfăptui Unirea.
Biserica, ctitorită de banul Ion Cârja este construită în plan triconc cu elemente arhitecturale şi decorative specifice arhitecturii religioase moldoveneşti. Pronaosul este acoperit cu o boltă în leagăn, iar naosul este acoperit de turla Pantocratorului, care se micşorează treptat prin arce dublou. A fost sfinţită în anul 1790 de către protopopul G. Avram.
În timpul revoluţiei lui Tudor Vladimirescu din anul 1821, biserica a fost arsă de către turci, împreună cu alte sfinte lăcaşuri din Galaţi. A fost nevoie urgentă de reparaţii, iar după ample lucrări de restaurare, a fost resfinţită în anul 1823 de către Episcopul Gherasim Clipa al Romanului.
Până în anul 1863, biserica „Vovidenia“ a servit drept catedrală pentru oraşul Galaţi.
În anul 1863, domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi doamna Elena Cuza au participat la slujba de Paşti la biserica „Vovidenia“. De asemenea, în data de 2 mai 1865, în prezenţa familiei domnitorului, doamna Sultana Cuza, mama domnitorului Al. I. Cuza, este înhumată în curtea bisericii. Abia în luna mai 1873, osemintele sale vor fi strămutate la domeniul Ruginoasa.
În perioada 1951-1952 biserica a fost consolidată cu stâlpi şi centuri din beton, ca urmare a degradărilor provocate de cutremurul din anul 1940, iar în 1986 a fost refăcută turla.
Pr. Rareș Bucur
FacebookContact