În Duminica a XVIII-a după Rusalii, închinată pescuirii minunate, credincioşii din comunitate parohială a localităţii Tătaru, Protopopiatul Însurăţei, judeţul Brăila, au trăit momente de aleasă înălţare sufletească, întrucât biserica parohială a primit veșmântul luminos al sfinţeniei.
În documentul de sfinţire se precizează că satul Tătaru aparţine de comuna Dudeşti şi se află situat în partea de S-V a judeţului Brăila, la o distanţă de 75-80 km de municipiul Brăila.
Aşezarea datează din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea, fiind menţionată într-o hartă a Raialei Brăila din anul 1782.
Locul unde este aşezat astăzi Satul Tătaru făcea parte din moşia Cioara – Radu Vodă, închinată mănăstirii Radu-Vodă. Istoria locală consemnează că, într-o vreme, această moşie a fost arendată de un localnic pe nume Roşu, care avea un paznic, tătar de origine, ce-şi avea coliba pe o movilă numită ulterior „Movila Tătarului“. De la acest fapt istoric provine numele localităţii.
Din „Istoricul bisericii cu hramul «Sf. Nicolae» din comuna Tătaru, plasa Balta, judeţul Brăila“, întocmită la data de 25 aprilie 1891 de preotul sachelar Radu Ionescu, protoiereul „plăşii Balta”, rezultă că prima biserică, construită de către localnici din bârne, datează încă din sec. al XVIII-lea şi a fost situată în mijlocul satului de atunci.
Cea de a doua biserică a fost construită, ca şi prima, tot din bârne, undeva la graniţa dintre sec. XVIII-XIX, pe locul actualei biserici.
Preotul Radu Ionescu face menţiuni şi despre o a treia biserică în Tătaru, construită şi ea din bârne, în acelaşi loc, dar afectată de trecerea timpului şi de stihiile vremii.
Actuala biserică, una dintre cele mai frumoase din câmpia Bărăganului, zidită din cărămidă, a început a fi ridicată sub păstorirea preotului Vasile Macovei (1898-1906) şi s-a terminat de către preotul Ioan Z. Domiga (1907-1916), prin concursul moral şi material al credincioşilor, ctitor principal fiind antreprenorul Nicolae Stavru. Târnosirea ei a avut loc în ziua de 22 februarie 1909.
În perioada 1927- 1938, în vremea slujirii preoţilor Stan Bucur şi prof. Antofie Radu, renumit compozitor şi culegător de folclor, s-au făcut mai multe reparaţii şi îmbunătăţiri la interiorul şi exteriorul bisericii, din care amintim spălarea picturii, pardosirea interiorului cu dale şi a Sfântului Altar cu parchet.
Cutremurul din noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940 i-a cauzat bisericii avarii serioase la cele trei turle. În anii 1948-1949, sub preoţii Gheorghe Becuţ (1943-1953), Mihai Orăşanu (1941-1971) şi Aurel Georgescu (1946-1978), s-au construit din nou şi s-au acoperit cu tablă cele două turle de pe pronaos, s-a consolidat turla cea mare şi s-a refăcut exteriorul, toate cheltuielile fiind suportate de către credincioşi.
Prima pictură murală, executată în ulei, a fost terminată în anul 1908. Nu se cunoaşte numele pictorului. Biserica a fost repictată în 1927, pare-se de pictorul Orăşanu. În anul 1967 s-a executat, din nou, a treia pictură, de data aceasta în tehnica „fresco“ şi în stil neo-bizantin, de către pictorii Elena şi Andrei Răileanu, care în 1968 au pictat din nou şi catapeteasma.
În vremea păstoririi Episcopului Epifanie al Buzăului, preot paroh fiind Popa B. Constantin (1979-1985), s-au efectuat lucrări de tencuieli exterioare în praf de piatră şi de renovare a picturii, de către pictorul Cornel Paşcanu, care s-au finalizat în 1986, preot paroh fiind Ene Dan. Slujba de resfinţire s-a săvârşit la data 15 august 1986, de către Arhiereul Vicar Gherasim Vrînceanul.
Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Dr. Casian al Dunării de Jos, între anii 2013-2017 s-a derulat şantierul de reparaţii capitale la sfântul lăcaş, iar în luna mai 2016 a început şi restaurarea picturii, de către pictorul Stoleru Sandu, lucrarea fiind finalizată în 20 iulie 2017.
Lucrările s-au desfăşurat prin implicarea pc. pr paroh Ene Dan şi a pc. pr. coslujitor Guzu Constantin, sub supravegherea pc. pr. consilier ing. Horaţiu Moldovan de la Sectorul Patrimoniu şi construcţii bisericeşti al Centrului eparhial, precum şi a pc. pr. Dumitru Constantin, protoiereu de Însurăţei, prin osârdia membrilor Consiliului şi ai Comitetului Parohial, cu sprijinul Consiliului Local al comunei Dudeşti, primar fiind Marian Bocănel, dar şi prin obolul bunilor şi jertfelnicilor credincioşi participanţi la slujbele şi la viaţa duhovnicească din parohie.
Astfel pregătită, restaurată, înnoită şi readusă la „frumuseţea cea dintâi“, biserica a fost sfinţită de Chiriarhul Dunării de Jos, în data de 24 septembrie 2017, an declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept „Anul omagial al Sfintelor icoane, al iconarilor şi pictorilor bisericeşti“ şi „Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului“.
După rânduiala Bisericii Ortodoxe, slujba de sfinţire a fost urmată de trecerea credincioșilor prin Sfântul Altar, închinarea acestora înaintea Sfintei Mese şi primirea arhiereştii binecuvântări.
Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Chiriarhul Dunării de Jos pe un podium special amenajat în imediata apropiere a bisericii, înconjurat de un ales sobor de preoţi din administraţia eparhială şi din parohiile învecinate, în prezenţa credincioşilor din parohie dar şi din localitățile învecinate.
De asemenea, cântăreşii bisericeţti de la această parohie şi de la parohiile învecinate, împreună cu mulți copiiiparticipanţi la programul catehetic „Hristos împărtăşit copiilor“, înveşmântaţi în portul popular al zonei, au dat răspunsurile la strană, într-o frumoasă cântare omofonă cu ceilalţi credincioşi prezenţi la Sfânta Liturghie.
La momentul cuvenit, foarte mulţi copii prezenţi la slujbă fost împărtăşiţi cu Sfintele Taine.
Pentru implicarea în lucrările de reparaţii capitale şi restaurarea picturii locaşului de cult, pc. pr. paroh Dan Ene a primit rangul de iconom,pc. pr. coslujitor Constantin Guzu a primit rangul de sachelar, iar cei ce au sprijinit lucrările bisericii au primit din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian acte de preţuire.
Evenimentul s-a încheiat cu săvârşirea parastasului pentru slujitorii şi ctitorii trecuţi la Domnul, urmat de tradiţionala agapă creştinească, la care au fost invitaţi toţi credincioşii prezenţi.
Cu acest prilej, au fost împărţite peste 300 de pachete cu mâncare celor prezenţi la această sărbătoare a localităţii Tătaru.
FacebookContact