Românii ortodocşi l-au pomenit joi, 2 iulie, pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. La Toflea, localitate din judeţul Galaţi unde locuiesc preponderent etnici rromi, a fost sărbătoare mare, întrucât mănăstirea de aici şi-a sărbătorit unul dintre ocrotitorii spirituali.
Anul acesta, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian a săvârşit slujba de sfinţire a Altarului noii biserici din cadrul Mănăstirii Toflea.
Cu acest prilej, mulțimea credincioşilor a putut să intre şi să se închine în Sfântul Altar, să sărute Sfânta Masă şi părticelele din moaştele Sfântului Nectarie şi Sf. Ioan Maximovici, aflate în patrimoniul sacru al Arhiepiscopiei Dunării de Jos.
După slujba de sfinţire, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Casian la altarul de vară al mănăstirii, înconjurat de un impresionant sobor de preoţi şi diaconi din parohiile protopopiatelor Nicoreşti şi Tecuci, în prezenţa oficialităţilor locale, judeţene şi centrale, dar şi a unui mare număr de credincioşi, rromi şi români, din Toflea şi din parohiile învecinate.
La sfârşitul Sfintei Liturghii, grupul de copii şi tineri din parohia Brăhăşeşti, participanţi la programul catehetic naţional „Hristos împărtăşit copiilor“ au susţinut un frumos moment artistict închinat Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt.
La slujbă a participat şi un grup de tineri din Bruxelles, Belgia care, în perioada 1 - 11 iulie a.c. se află în comuna Brăhăşeşti şi în localitățile învecinate, pentru implementarea proiectului intitulat „Tineri pentru România“. Prin acest proiect sunt derulate acţiuni de voluntariat ale tinerilor belgieni pentru copiii şi tinerii români pe direcţii educaţionale, sociale şi comunitare.
În încheiere a fost săvârşită slujba parastasului pentru ctitori.
Comunitatea tofleană, la iniţiativă şi prin osârdia preacuviosului părinte Paisie Agache, stareţul Mănăstirii Toflea a organizat tradiţionala agapă frățească de unde au gustat toţi credincioşii prezenţi la hramul ştefanian al mănăstirii.
Documentele istorice leagă de numele localităţii Toflea, Schitul Toflea – una dintre cele mai vechi aşezări sihăstreşti din zona de nord a judeţului Galaţi. Într-o zonă plină de sate răzeşeşti, uşerul Toflea sau „Tofle cel Bătrân”, amintit prima dată într-un act din anul 1581, apoi într-un hrisov din 1619-1620 a ridicat un schit pe actualul teritoriu al comunei Brăhăşeşti. Într-un document de la anul 1749 se vorbeşte despre un monah al schitului, „Ioniţ Batiu, călugărul de la Brăhăşeşti”.
De-a lungul timpului, logofătul Constantin Palade (1809) a restaurat schitul, iar pe la anul 1817, voievodul Scarlat Callimachi dăruieşte fiului său, Alexandru, moşia Toflea, menţionându-se existenţa schitului în care vieţuiau „trei călugăraşi“.
La iniţiativa Chiriarhului Dunării de Jos de a se reface vechiul aşezământ monahal, s-a luat hotărârea de reînfiinţare a vieţii monahale de la Toflea, potrivit rânduielii canonice şi a legislaţiei bisericeşti.
La Sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel din anul 2002 Ierarhul Dunării de Jos a sfinţit locul şi a aşezat piatra de temelie pentru zidirea bisericii.
Proiectul de refacere a acestui aşezământ monahal a fost realizat de arhitectul Apostol Popovici din Focşani şi a urmat linia arhitecturală specifică stilului ştefanian.
Aşezată într-un mirific cadru natural, aproape de vatra satului, mănăstirea este o bijuterie a arhitecturii ştefaniene. Pravila mănăstirii, unită cu rugăciuni speciale pentru locuitorii rromi, se îmbină armonios cu activităţile desfăşurate în Centrul de educaţie şi formare religioasă a copiilor rromi, precum şi cu centrul social pentru săraci.
Este singura mănăstire ridicată prin contribuţia unui rrom, Vasile Băiculescu, într-o localitate în care trăieşte o comunitate exclusiv de etnie rromă.
FacebookContact