Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, în data de 28 iunie a.c., la Galați s-a desfășurat Simpozionul omagial intitulat „Traian Dorz - 100 - creaţie şi jertfă“.
Evenimentul, găzduit de Casa de Cultură a Sindicatelor, a fost organizat de Editura „Traian Dorz“ în cooperare cu Asociaţia „Oastea Domnului“, filiala Galaţi.
Înaltpreasfinţitul Părinte Casian a deschis seria prelegerilor dedicate poetului creştin Traian Dorz la împlinirea a 100 de ani de la naşterea sa, în prezența unor profesori şi oameni de cultură ai municipiului Galaţi, a membrilor filialei gălăţene a Asociației „Oastea Domnului“, precum şi a multor credincioși.
În cadrul lucrărilor au fost prezentate și secvențe din filmul documentar „Traian Dorz - Istoria unei cântări nemuritoare“.
La final, Chiriarhul Dunării de Jos a primit din partea organizatorilor placheta omagială ”Centerar Traian Dorz (1914 - 2014).
*
Traian Dorz s-a născut în 25 decembrie 1914 în satul transilvan Livada Beiuşului, comuna Mizieş, judeţul Bihor, ca singurul copil al soţilor Constantin şi Maria, creştini ortodocşi şi buni gospodari în satul lor.
Dragostea de carte şi respectul faţă de Biserică i-au fost insuflate de învăţătorul său, Savu Halbac.
La terminarea celor şapte clase primare, după examenul susţinut la Beiuş în 7 iunie 1930, elevul Traian Dorz a primit ca premiu cartea „Corabia lui Noe“, scrisa de preotul ortodox Iosif Trifa, întemeietorul şi conducatorul „Oastei Domnului“ din Sibiu. Cartea l-a impresionat puternic, schimbându-i definitiv sensul vieţii.
După acest moment, abia trecut de 15 ani, începe să scrie poezii creştine şi povestiri religioase, care i se publică în ziarele religioase editate la Mitropolia Ortodoxă de la Sibiu, de către preotul Iosif Trifa , şi anume „Lumina Satelor“ şi „Oastea Domnului“.
Scrie intens; îi apar primele volume de poezii, care se succed unele după altele, astfel că între anii 1935-1947 îi apar 12 volume.
Odată cu instaurarea regimului comunist ateu, în 1948, începe şi persecuţia împotriva credinţei şi implicit a celor credincioşi. Traian Dorz este arestat şi închis în mai multe rânduri pentru activitatea sa creştin misionară.
Între anii 1948-1964 îndură teroarea specifică închisorilor comuniste în Penitenciarele din Gherla, Oradea, Ghencea Bucureşti, Caransebeş, colonia de muncă Popeşti-Leordeni, colonia de muncă Periprava Grind.
După eliberarea din 1964, este ţinut cu „domiciliu forţat“ în satul natal. Este obligat să muncească la C.A.P, i se fac mereu percheziţii şi este ţinut sub o strictă supraveghere de către Securitate. Cu toate interdicţiile acestea, scrie extrem de mult, mai ales noaptea, îngropându-şi scrierile prin grădină, sau distribuind poeziile şi scrierile sale la credincioşi apropiaţi şi prieteni de încredere.
În anul 1982, când regimul ceauşist pretindea că nu mai are deţinuţi politici, deşi bătrân deja, este arestat din nou şi încarcerat cu deţinuţi de drept comun la Penitenciarul Satu Mare. Acuzaţia care i s-a adus era de posesie şi distribuire de Biblii şi materiale religioase neautorizate; este condamnat la doi ani din care execută cinci luni.
Trece la cele veșnice în 20 iunie 1989, lăsând în urmă o operă impresionantă: peste 100 de volume și poezie creștină.
FacebookContact