Pomenirea Sfântului Mare Mucenic Efrem cel Nou a reprezentat o un moment de mare bucurie şi înălţare sufletească pentru toţi credincioşii parohiei Barboşi din judeţul Galaţi, care şi-au cinstit în această zi cel de-al doilea ocrotitor.
Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa rugătoare a credincioşilor din parohie şi din municipiu.
La slujbă a participat şi Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian, care, la final, a rostit o rugăciune de mulţumire pentru binefacerile revărsate de Dumnezeu asupra ctitorilor, slujitorilor, tinerilor şi tuturor credincioşilor care s-au ostenit şi au pus obolul lor la ridicarea unei cetăţi duhovniceşti la poalele castrului roman ce străjuieşte localitatea Barboşi.
Locaşul de cult se construieşte în imediata apropiere a ruinelor cetăţii romane descoperite la Barboşi, judeţul Galaţi. Piatra de temelie a fost aşezată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, şi Chiriarhul Dunării de Jos, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian în contextul manifestărilor pastoral-misionare dedicate Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi Sfântului Apostol Andrei din anul 2013.
„În această nouă parohie se înalţă o nouă biserică, lângă cetatea istorică Barboşi, unde au fost descoperite ruinele cetăţii şi a unei vechi basilici romane, dar şi morminte vechi creştine, între care mormântul lui Innocens din sec. al III-lea.
De aceea, am participat astăzi la prima Sfântă Liturghie în noul chivot închinat pe de o parte Sfinţilor Mucenici de la Cherson, iar pe de altă parte Sfântului Ierarh Nectarie şi Sfântului Mucenic Efrem cel Nou.
Acest nou locaş de închinare devine pentru noi toţi o clinică duhovnicească, unde putem veni pentru a ne atinge spiritual, dar şi real de marele Doctor al sufletelor şi trupurilor noastre, Hristos Domnul, Care ni-l arată pe Sfântul Efrem ca pe cel ce este atât de iubit de credincioşi pentru mulţimea darurilor de vindecare de care avem atâta trebuinţă!“, a subliniat Înaltpreasfinţitul Părinte Casian.
La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian a vizitat vechea bazilică şi ruinele castrului roman de la Barboşi.
***
Săpăturile efectuate în anii 1959-1962 pe înălţimea Tirighina de la Bărboşi, de lângă Galaţi, aproape de vărsarea Siretului în Dunăre, au scos la lumină un castru roman, construit, probabil, pe locul unde se găsea la început o cetăţuie dacică, întărită cu un val de pământ.
Fortificaţia de la vărsarea Siretului în Dunăre a fost abandonată la sfârşitul secolului al III-lea. În timp, elemente din zidăria ei – piatră masivă şi cărămidă – au fost folosite la înălţarea unor edificii în oraşul Galaţi, una dintre acestea fiind biserica Precista din municipiu.
În prezent, pe promontoriul de la Tirighina – Bărboşi se mai vede la suprafaţa solului doar colţul sud-estic al castrului roman precum şi resturi ale fundaţiilor pe laturile de nord şi vest.
În apropiere de castrul de la Tirighina – Bărboşi a fost descoperit un mormânt ce adăpostea rămăşiţele pământeşti ale primului creştin cunoscut pe teritoriul românesc – „Innocens“, datat prin monedele de la Claudiu II Goticul (268-270), aflate în mormânt.
Cercetările istorice şi arheologice demonstrează că Innocens a fost un ofiţer dac, în vârstă de aproximativ 30 de ani, aflat în slujba armatei romane, trecut la creştinism. În mormântul său au fost găsite mai multe obiecte: trei amfore din ceramică, o căţuie, o cruciuliţă şi o fibulă din argint pe care este scris numele său.
Prin descoperirea mormântului lui Innocens şi prin datarea morţii sale la anul 268, se înscrie în istoria creştinismului din România un moment istoric important, care întăreşte ideea că tradiţia creştină, adusă de Sfântul Apostol Andrei în Scythia Minor, era cunoscută şi la hotarul Imperiului Bizantin, la Bărboşi-Tirighina din judeţul Galaţi, precum şi faptul că Ortodoxia s-a născut odată cu plămada poporului român, pentru că „în Răsărit, Biserica a mers odată cu neamul“, după cum afirma părintele Dumitru Stăniloae.
FacebookContact