Astăzi, 16 mai 2019, s-a desfăşurat la Galaţi Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice susţinută de studenţi şi masteranzi din cadrul Departamentului Teologic al Universităţii „Dunărea de Jos“ din Galaţi.
Evenimentul s-a desfăşurat în aula „Episcop Melchisedec Ştefănescu“ (sala AS011) din incinta Facultăţii de Istorie, Filozofie şi Teologie şi a reunit oameni de cultură, profesori, preoţi, monahii, studenţi şi masteranzi.
Prezent la eveniment, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos a ţinut un cuvânt de învăţătură în care a evidenţiat aspecte definitorii ale satului românesc şi modalităţi actuale prin care frumuseţea şi bogăţia meşteşugurilor și obiceiurilor, încă prezente în satele noastre pot fi cunoscute, apreciate şi transmise mai departe tinerilor generaţii.
„În cadrul acestor manifestări culturale, spirituale şi îndeosebi didactice se doreşte redescoperirea valorilor pe care încă le conservă ţăranii, care sunt părinţii şi bunicii noştri, şi satul, care reprezintă pentru noi nu numai un spaţiu, ci o realitate deodată spirituală, culturală şi tradiţională cu o largă deschidere spre veşnicie. Şi avem în vedere aici unele observaţii ştiinţifice ale marelui savant Dimitrie Gusti care, verificând şi apoi vizitând efectiv cele mai reprezentative sate din ţara noastră, ne-a arătat că este posibilă apropierea satului de oraş, probabil şi cu intenţia ca oraşul să nu uite că îţi are rădăcinile tot în sat.
Cele două iniţiative, respectiv Muzeul Satului şi Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti ar putea confirma pentru generaţiile mai tinere şi pentru cele viitoare observaţiile pertinente ale unor savanţi care nu şi-au uitat rădăcinile şi ne referim la Lucian Blaga, care ne-a atenţionat că, pentru generaţia lui şi pentru oamenii de cultură, satul conservă valenţele veşniciei, căci «veşnicia s-a născut la sat».
De asemenea, marele scriitor Liviu Rebreanu, tot în Academia Română ca şi Lucian Blaga, a observat că ţăranului român i se cuvine un exerciţiu de apreciere şi anume «laudă ţăranului român», iar în părţile noastre, marele filosof creştin Vasile Băncilă, studiind cu atenţie ritmul vieţii ţăranului român, a vorbit şi a scris o carte esenţială intitulată «Duhul sărbătorii».
O altă lucrare de excepţie este cea a lui Ernest Bernea, tatăl lui Horia Bernea, sufletul Muzeului Ţăranului Român, intitulată «Cadre ale gândirii populare româneşti», în care sociologul, etnograful şi filosoful român a încercat să surprindă, în fapt, filosofia populara şi modul în care simte şi gândeşte ţăranul roman“, a spus ierarhul Dunării de Jos.
Dezbaterile din cadrul sesiunii de comunicări ştiinţifice au fost structurate pe patru secţiuni: istorie, teologie, filosofie şi resurse umane.
Cei 108 studenţi înscrişi, şi-au prezentat lucrările în cadrul celor patru secţiuni, iar membrii comisiilor formate din profesori din cadrul Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie au acordat puncte pentru stabilirea celor mai bune lucrări ştiinţifice.
Multe dintre lucrările susţinute au tratat aspecte importante din satele din România, dar şi din Republica Moldova, între acestea regăsindu-se titluri precum: „Promovarea valorilor spirituale prin patrimoniul muzeal al Mănăstirii Pantelimon – Lacu Sărat“, „Rolul Bisericii în păstrarea tradiţiei creştine. Obiceiuri locale în Satul Schela, Judeţul Galaţi“, „Credinţă, tradiţii și obiceiuri în Satul Tulucești, judeţul Galaţi“, „Elemente tradiţionale într-un sat românesc din Cadrilater – Cusuiul din Vale“,„Tradiţii populare într-o comunitate de aromâni din Dobrogea“, Obiceiuri şi credinţe în satele româneşti – satul Nişcani din Basarabia“, „Tradiţii şi obiceiuri din Ţara Vrancei – Satul Păuleşti“ ş.a.
La final, participanţii clasaţi pe primele trei locuri au primit diplome şi premii.
Această activitate cultural-educativă se înscrie în seria manifestărilor organizate de Arhiepiscopia Dunării de Jos în anul dedicat satului românesc şi patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu.
FacebookContact