În Săptămâna Luminată, Biserica româno-elenă „Buna Vestire“ din municipiul Brăila devine loc de pelerinaj pentru mii de credincioşi atât din Eparhia Dunării de Jos, cât şi din întreaga ţară care vin cu credinţă la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii pentru a primi la această biserică apa sfinţită din izvorul aflat sub Sfântul Altar. Acest izvor se deschide o dată pe an, la praznicul închinat Maicii Domnului din Vinerea Luminată.
Sărbătoarea la biserica brăileană „Buna Vestire“ a debutat încă de ieri, când foarte mulţi credincioşi au participat la slujba Vecerniei cu Litie.
Astăzi, 10 mai, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a săvârşit mai întâi rânduiala de binecuvântare a apelor izvorului de sub altarul bisericii şi a stropit cu aghiasmă pelerinii aşezaţi la rând împrejurul bisericii şi pe trotuarul din apropierea locașului de cult.
În continuare, ierarhul locului împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi din protopopiatul Brăila a oficiat Sfânta Liturghie la Altarul principal al bisericii, în prezenţa evlavioasă şi rugătoare a multor credincioşi.
În timpul Sfintei Liturghii, chiriarhul Dunării de Jos a rostit rugăciuni speciale pentru semenii noştri bolnavi şi cei aflaţi în suferinţe şi în încercări.
În omilia rostită cu acest prilej, Părintele Arhiepiscop a tâlcuit pasajul evanghelic de la Sfântul Ioan rânduit pentru această sărbătoare şi a prezentat istoria sărbătorii, precum şi minunile săvârşite la Izvorul Tămăduirii de lângă Constantinopol, acolo unde prin lucrarea Maicii Domnului au fost făcute multe minuni şi vindecări în decursul veacurilor, mulţi împăraţi şi foarte mulţi oameni de rând vindecându-se de diferite boli.
Totodată, chiriarhul Dunării de Jos a amintit şi despre importanţa restaurării acestui emblematic şi măreţ locaş de cult, care din luna august a anului 2018 a intrat într-un amplu proces de reabilitare şi consolidare, cu lucrări complexe, atât la interior, cât şi la exterior.
După Sfânta Liturghie, 16 elevi participanţi la diverse concursuri şi olimpiade judeţene şi naţionale au fost premiaţi de ierarhul Dunării de Jos. Pe lângă premiile în bani, tinerii au primit cărţi de rugăciune şi icoane şi au fost invitaţi la agapa prilejuită de această mare sărbătoare.
La final, pelerinii ajunși mai târziu la biserică au fost stropiţi cu agheasmă, au primit arhierească binecuvântare şi au fost invitați la tradiţionala agapă frăţească.
De asemenea, la această mare sărbătoare, Parohia ”Buna Vestire” din Centrul vechi al oraşului Brăila a pregătit şi oferit credincioşilor peste 26.000 de sticle cu aghiasmă.
Sticle cu aghiasmă au primit şi cadrele medicale şi bolnavii din unităţile spitaliceşti brăilene prin preoţii capelani. În tot protopopiatul Brăila peste 60.000 de sticle cu aghiasmă au fost oferite astăzi credincioşilor de către clericii brăileni.
Pe lângă aghiasmă şi iconiţe, Parohia „Buna Vestire“ din Brăila a oferit credincioşilor prezenţi la slujbă pachete cu alimente tradiţionale cu specific pascal.
Istoric
Piatra de temelie a sfântului lăcaş a fost pusă pe 8 septembrie 1863 de comunitatea greacă din Brăila, care a obţinut în prealabil aprobare pentru construire de la domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Biserica are formă de cruce, cu trei sfinte Altare, cu două turle, iar ca stil domină cel bizantin, cu influenţe elene, gotice şi renascentiste. Lucrările au fost supravegheate de arhitectul Avraam Ioanidis din oraşul Brusa din Asia Mică, fiind finalizate în 1872.
La săparea temeliilor a fost descoperit un izvor care ulterior a fost captat într-o fântână, chiar sub Sfântul Altar, unde se oficiază în fiecare an slujba de Izvorul Tămăduirii, în Săptămâna Luminată.
Un alt detaliu deosebit despre această biserică este că are trei altare. Altarul principal poartă hramul Buna Vestire şi a fost sfinţit pe 29 octombrie 1872 de episcopul Melchisedec al Dunării de Jos. Altarul de Nord poartă hramul Sfântului Gherasim, iar cel de Sud al Sfântului Nicolae. Acestea au fost sfinţite pe 6 decembrie 1873, de acelaşi episcop.
Pictura bisericii a fost executată în trei etape. În 1880, Gheorghe Tăttărescu a pictat cupola cu cei patru sfinţi evanghelişti. Între 1900 şi 1902, sfântul altar, arcada cea mare dinspre răsărit şi arcadele mari din nord şi sud au fost pictate de grecul C. Liochis. Partea finală a Naosului avea să fie executată abia în perioada 1945-1946, de pictorul Belizarie.
Catapeteasma a fost lucrată în foiţă de aur de meşteri din Constantinopol şi a fost pictată, de asemenea, în mai multe etape: între anii 1876-1884, a lucrat la ea pictorul Matache Orăşeanu, în 1913, a lucrat pictorul Ioan Albescu, iar în 1914 pictorul V. Robea.
Uriaşele candelabre sunt confecţionate din cristal de Boemia.
Pentru a-şi recăpăta strălucirea de odinioară, din anul 2018, cunoscutul locaş de cult ce îmbină stilul bizantin cu cel gotic renascentist din centrul istoric al Brăilei, se află într-un amplu proces de restaurare, consolidare, conservare şi punere în valoare.
Pr. Rareş Bucur
FacebookContact