La praznicul „Intrării în biserică a Maicii Domnului“, istorica biserică „Vovidenia“ din centrul oraşului Galaţi şi-a sărbătorit hramul.
Parte integrantă a manifestărilor spirituale organizate de Arhiepiscopia Dunării de Jos în luna noiembrie, cu prilejul cinstirii Sfântului Apostol Andrei, sărbătoarea a debutat în ajun prin săvârşirea slujbei de priveghere.
În ziua praznicului, Sfânta Liturghie a fost oficiată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa rugătoare a numeroşi credincioşi din urbea gălăţeană, profesori şi oameni de cultură, dar şi a elevilor de la Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Apostol Andrei“ şi Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin“ din Galaţi.
În omilia adresată credincioșilor, Părintele Arhiepiscop a vorbit despre sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului şi despre exemplul de vieţuire al Născătoarei de Dumnezeu.
După momentul intonării Axionului, teologul Mihăiţă George Cimpoeşu a fost hirotonit întru diacon.
La momentul liturgic cuvenit, mulţi copii şi credincioşi prezenţi au fost împărtăşiţi cu Sfintele Taine.
La chinonic, elevii de la Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin“ au interpretat cântări corale închinate Maicii Domnului şi cântece patriotice.
La slujbă au participat şi persoane hipoacuzice, pentru care Sfânta Liturghie a fost transpusă în limbaj mimico-gestual de către preotul Constantin Căuş. Aceştia au fost binecuvântaţi de Chiriarhul Dunării de Jos şi au primit pachete cu alimente.
De câţiva ani, această parohie are o frumoasă colaborare cu Societatea Naţională a Femeilor Ortodoxe Române, filiala Galaţi şi cu reprezentanţi ai Uniunii Ziariştilor Profesioniştii din Galaţi în vederea implementării de proiecte social-filantropice şi cultural-educative, în special adresate tinerilor şi persoanelor vârstnice.
În contextul anului omagial al satului românesc şi în cadrul colaborării cu SNFOR şi UZPR au fost lucrare manual câteva ii tradiţionale româneşti pentru a fi prezentate în ziua hramului tinerilor şi credincioşilor prezenţi la biserică.
După Sfânta Liturghie, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian le-a oferit iconiţe şi daruri elevilor şi persoanele hipoacuzice şi a săvârşit o slujbă de pomenire pentru Patriarhii Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu, dar şi pentru ctitorii, preoţii, învăţătorii şi creştinii acestei comunităţi parohiale, trecuţi la cele veşnice.
Evenimentul s-a încheiat cu tradiţionala agapă frăţească, membrii Consiliului şi Comitetului parohial pregătind 600 de pachete cu alimente pentru toţi credincioşii prezenţi, dar şi pentru cei bolnavi, nedeplasabili, aflaţi în evidenţele speciale ale parohiei, în valoare de 13.000 de lei.
***
Biserica „Vovidenia“ ocupă un loc aparte în istoria oraşului Galaţi, întrucât aici deputaţii unionişti de la 1859, împreună cu viitorul domnitor Al. I. Cuza (pe atunci, pârcălab de Galaţi) şi Costache Negri, au depus jurământ că vor fi credincioşi cererilor celor care i-au ales pentru a înfăptui Unirea.
Biserica, ctitorită de banul Ion Cârja este construită în plan triconc cu elemente arhitecturale şi decorative specifice arhitecturii religioase moldoveneşti. Pronaosul este acoperit cu o boltă în leagăn, iar naosul este acoperit de turla Pantocratorului, care se micşorează treptat prin arce dublou. A fost sfinţită în anul 1790 de către protopopul G. Avram.
În timpul revoluţiei lui Tudor Vladimirescu din anul 1821, biserica a fost arsă de către turci, împreună cu alte sfinte lăcaşuri din Galaţi. A fost nevoie urgentă de reparaţii, iar după ample lucrări de restaurare, a fost resfinţită în anul 1823 de către Episcopul Gherasim Clipa al Romanului.
Până în anul 1863, biserica „Vovidenia“ a servit drept catedrală pentru oraşul Galaţi.
În anul 1863, domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi doamna Elena Cuza au participat la slujba de Paşti la biserica „Vovidenia“. De asemenea, în data de 2 mai 1865, în prezenţa familiei domnitorului, doamna Sultana Cuza, mama domnitorului Al. I. Cuza, este înhumată în curtea bisericii. Abia în luna mai 1873, osemintele sale vor fi strămutate la domeniul Ruginoasa.
În perioada 1951-1952 biserica a fost consolidată cu stâlpi şi centuri din beton, ca urmare a degradărilor provocate de cutremurul din anul 1940, iar în 1986 a fost refăcută turla.
Pr. Rareş Bucur
FacebookContact