La praznicul Adormirii Maicii Domnului, Mănăstirea Vladimireşti din centrul judeţului Galaţi şi-a cinstit ocrotitoarea.
Cu acest prilej, la Altarul de vară al mănăstirii, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi, în prezenţa monahiilor mănăstirii, a pelerinilor şi a numeroşilor credincioşi din parohiile învecinate. Acestora li s-au adăugat şi români care lucrează peste hotare, veniţi acasă, alături de cei dragi.
În cuvântul de învățătură, Chiriarhul Dunării de Jos a vorbit despre înțelesurile Praznicului Adormirii Maicii Domnului și despre evlavia deosebită pe care o au credincioșii către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu.
„Adormirea și plecarea la Cer a Maicii Domnului s-au petrecut în mare taină de la Dumnezeu, după cum viața Maicii Domnului este unită cu viața Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Fiul Ei și Dumnezeul nostru. Ceea ce știm noi este că,în Vechiului Testament, profeții au anunțat aceste momente cum mult înainte de a se întâmpla, spunând că Fecioara Maria este «Ușa cea de la Răsărit» prin care va intra Raza, adică Hristos Lumina, și că ușa aceea va rămâne închisă totdeauna“, a spus ierarhul.
„Preasfânta Născătoare de Dumnezeu prin Adormire nu ne părăsește, ci ne dăruiește aceeași putere a Ei de a-L iubi pe Mântuitorul și biserica Sa. Ea rămâne icoană și prototip al mamei noastre pe care trebuie să o iubim ca pe Maica Domnului, iar mama trebuie să-și iubească copiii precum Maica Domnului L-a iubit pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Ea este «Ușa Cerească» ce ne deschide nouă ușile milostivirii lui Dumnezeu și, nu în ultimul rând, Maica Domnului este Icoana patriei, deoarece poporul român s-a învrednicit să întrețină multe ”grădini ale Maicii Domnului”, care sunt mănăstirile și bisericile noastre“, a precizat chiriarhul.
La final a fost săvârşit parastasul pentru ctitori.
După Sfânta Liturghie, toţi cei prezenţi au fost invitaţi, după tradiţie, la agapa creştinească, pregătită cu grijă de maici, în trapeza mănăstirii.
***
Situată la 4 km de comuna Tudor Vladimirescu, Mănăstirea Vladimireşti este un loc de pelerinaj şi hrană sufletească pentru cei care-i cunosc istoricul sau îl află atunci când ajung aici ca vizitatori. Mănăstirea de maici cu un sobor de 110 de viețuitoare, se situează în prezent pe locul trei în ţară ca număr de personal, după mănăstirile Agapia şi Văratec, iar pe primul loc între mănăstirile cu vieţuire de obşte.
Biserica mare - construită pe locul primei apariţii Dumnezeieşti, în formă de cruce conform tradiţiei ortodoxe, are hramul Adormirea Maicii Domnului. La est de biserica mare este situat paraclisul (biserica mică), iar la sud micul altar de vară.
Poarta de la intrarea pe domeniul mănăstirii este tipic maramureşeană şi a fost lucrată în 1992. De aici porneşte drumul spre livadă, vie şi iaz. Intrarea în incintă se face pe o alee străjuită de tei, trecând pe sub clopotniţă. De o parte şi de alta se află stăreţia şi căminul preoţesc.
Muzeul deţine 106 icoane vechi din secolele XVIII-XIX. Aici se păstrează crucea de lemn sau „crucea din porumb“ cu care s-a însemnat locul Sfântului Altar la arătarea semnului dumnezeiesc. Se mai află o icoană cu Maica Domnului lăsată maicii stareţe de mama sa pe patul de moarte. În stăreţia mănăstirii se păstrează opt potire de argint masiv din cele 12 găsite în faţa sfintei proscomidii în biserica mare (ascunse de o persoană necunoscută, la închiderea mănăstirii). Tot aici se găsesc icoane de valoare.
La sud de biserica mare este mormântul părintelui arhimandrit Visarion Nicolau, ctitorul paraclisului, iar la nord mormântul maicii stareţe Veronica, decedată la 15 septembrie 2005.
Mănăstirea Vladimireşti deţine ateliere de pictură, sculptură de rame şi mobilier bisericesc, de înrămat icoane, croitorie, broderie, tricotaje, flori artificiale şi covoare. Gospodăria are 80 de hectare de pământ arabil, zestrea maicilor, vie, livadă, păsări, animale, o brutărie proprie, o bolniţă şi o mică pădure de salcâmi. Din 1996 mănăstirea are încalzire centrală cu gaze naturale.
FacebookContact