Sigla Arhiepiscopiei Dunării de Jos Catedrala Arhiepiscopiei Dunării de Jos

Sfântul Apostol Andrei

În al 30‑lea an de când „Fiul Galileii şi frate al lui Petru, Andrei cel minunat“ din soborul Apostolilor a fost chemat de gălăţeni să le fie patron și ocrotitor spiritual, cu binecuvântarea ÎPS Arhiepiscop Dr. Casian Crăciun al Dunării de Jos, a apărut, în Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos, volumul omagial „Cetatea Sfântului Andrei“.

Prima ediție a acestei lucrări a fost editată în anul 2000, iar actuala ediție, cu adaosurile din presa vremii, totalizează un tom de 884 pagini care arată, pas cu pas, drumul de la „idee“ la înfăptuire, de la gând la faptă, de la o intenție inițial timidă la transformarea din temelii a societății noastre de astăzi.

Trebuie să recunoaştem cu toţii că în oraşul nostru s‑a petrecut atunci un miracol care a descătuşat multe inerţii latente, personale şi colective. Eram însinguraţi,  nedezmeticiţi bine după minunea eliberării noastre, nu prea ştiam  ce este libertatea şi ce să facem cu ea. Marea revelaţie a venit atunci când am aflat, unii pentru prima oară, că un oraş se poate aşeza sub oblăduirea unui sfânt şi că  rugăciunea lui pentru membrii întregii comunităţi ne poate uni mai mult decât orice înfrăţire omenească, iar acţiunile noastre comune pot căpăta protecţie şi sens.

Faptul că l‑am ales pe Sf. Apostol Andrei ne‑a apropiat, ne‑a dat sentimentul apartenenţei la marea familie creştină a lumii ‑ ceea ce nu e deloc puţin! Şi cu  bucurie duhovnicească putem spune astăzi că gălăţenii au fost şi ei, la rândul lor, „cei dintâi chemaţi“ la credinţa adevărată, Galaţiul fiind primul oraş din ţară care a adoptat un patron spiritual după ’89 ‑  peste câţiva ani, acesta devenind ocrotitorul României! Catedrala Mântuirii neamului are astăzi hramul Sfântului Andrei. Iar Catdrala din Galați are, pe lângă Sfântul Nicolae și hramul Sfântul Andrei.

Toate aceste binecuvântate semne ale apropierii noastre de Dumnezeu au fost și sunt semne ale  renaşterii noastre naţionale.

„Ideea“ nu a venit așa, ca o sămânță aruncată la întâmplare, ci s‑a pogorât de la Duhul Sfânt, prin Preasfințitul Episcop (pe atunci) Casian Gălățeanul și a fost preluată și adoptată cu entuziasm – am zice – de consilierii locali. Și astfel, ziua de 30 noiembrie 1992 a devenit, de atunci, ziua când un oraș întreg a celebrat pentru prima oară „Sărbătorile Galațiului“ sub patronajul Sfântului Andrei. Și, de atunci, această sărbătoare este la fel de vie pentru noi.

De 30 de ani suntem Cetatea Sfântului Andrei! Galațiul a devenit o cetate cu adevărat creștină, care știe să‑și prețuiască valorile spirituale. De atunci, cu fiecare an mai mult, orașul și fiecare creștin în parte s‑a îmbogățit cu noi valori creștine.

Și viața noastră s‑a schimbat de atunci. Putem spune că suntem astăzi mai buni creştini? E o întrebare la care se cade să răspundă fiecare.  Ceea ce constatăm însă, în  viaţa noastră colectivă şi putem afirma cu bucurie este că, an de an, sărbătorile Galaţiului au o mai conştientă implicare socială, cu noi valenţe sociale, filantropice, spirituale, culturale și sportive deosebite. Iar progranul Episcopiei Dunării de Jos şi programul Primăriei municipiului Galaţi se întrepătrund în aşa fel încât manifestările dedicate sărbătorii noastre de suflet sunt un corolar care  cuprinde întreaga lună noiembrie. Dacă  s‑a schimat ceva în cetate, s‑a schimbat şi în  noi.

Această carte monumentală este o mărturie clară asupra acestei dezvoltări exterioare și interioare a gălățenilor noștri. Dar este și un prinos de recunoștință adresat „călăuzitorului“, ierarhului nostru, datorită căruia am urcat pe toate aceste trepte ale unui astfel de urcuș spiritual. Fiecare articol de presă din anii pe care i‑am parcurs împreună este o mărturie în acest sens. Fiecare gest de bunăvoință, de milă creștină, de îngăduință față de aproapele este de asemenea o mărturie.

„Cu siguranță, acum trei decenii, nu noi l‑am ales, ci sfântul ne‑a ales pe noi“ – scrie ÎPS Sa în cuvântul de început al cărții. „Nu s‑a schimbat poate cât se dorește fața orașului. Ar fi prea mult pentru timpul nostru, dar s‑a îmbogățit sufletește creștinul minunat, receptiv, harnic și darnic“...

Sărbătorile Galațiului au antrenat urbea, din an în an, cu mai multe manifestări demne să adune comunitatea în comuniune. Așa au fost aduse, de fiecare dată, noi moaște spre închinare la altarul din fața Catedralei din Galați, tocmai din locurile lor de baștină, cu binecuvântarea Părintelui Patriarh Daniel și a Părintelui Arhiepiscop Casian, la care au venit zile în șir pelerini din oraș, din județ și chiar din județe mai îndepărtate.  Așa au ajuns la Galați „Târgurile meșterilor populari“ poposind aici din toată țara. Așa au fost organizate concerte de muzică în mai multe piețe din oraș, pentru toate gusturile. Așa au avut loc spectacole cu muzică bisericească și colinde la teatrele din oraș. Au fost organizate concursuri de religie în școli, acțiuni filantropice ale asociațiilor femeilor ortodoxe și studenților ortodocși, precum și ale comitetelor parohiale din tot orașul.

Numele sfântului Andrei este astăzi pe buzele multora, fiindcă spitalul de urgență, biserica Combinatului Siderurgic, Seminarul Teologic ortodox și biserica lui poartă acest nume, dar și pentru că 5.000 de băieți și fete născuți de atunci au numele de Andrei și Andreea...

Suntem Cetatea Sfntului Andrei! Toate acestea sunt „minuni“ ale Sfântului care ne‑a luat sub aripa sa ocrotitoare, înfăptuite de oamenii recunoscători că trăiesc, de 30 de ani, „în duh andreian.“

Violeta Ionescu

Ajutor pentru sinistraţi

Ajută cu bucurie

Calendar

Proiect

Revista arhiepiscopiei

Ştiri Trinitas TV

Alte emisiuni

Emisiunea „În căutarea lui Hristos“

Ne puteți urmări și pe Facebook