Publicaţii 2023
La sfârșitul anului 2023 Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos publica, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Dr. Casian, sub titlul „Episcop Melchisedec Ștefănescu – Epistole. Făclii luminoase ale apostolatului epistolar“, corespondența edită a eruditului episcop, mare teolog și cărturar, Melchisedec Ștefănescu, păstor al Eparhiei Dunării de Jos între anii 1864‑1879. Publicarea corespondenței edite a marelui ierarh s‑a făcut cu osteneala părintelui Eugen Drăgoi, pasionat cercetător al istoriei vieții bisericești de la Dunărea de Jos, care a adunat cele 529 de epistole, al căror autor ori destinatar a fost episcopul Melchisedec Ștefănescu, precum și cele în care s‑a făcut referire la persoana acestuia, antume ori postume, publicate până acum în diferite volume și reviste de alți pasionați și admiratori ai episcopului Melchisedec. În primul volum sunt publicate 295 de scrisori, iar în cel de‑al doilea 234, autorul urmărind ordinea cronologică a acestora. Primul volum este deschis de un Cuvânt înainte al urmașului episcopului Malchisedec Ștefănescu în scaunul eparhial al Dunării de Jos, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Dr. Casian, urmat de Studiul introductiv al părintelui Eugen Drăgoi. În încheierea celui de‑al doilea volum, pentru a înlesni cititorului și/sau cercetătorului studierea epistolelor, autorul a inserat un Tabel cronologic extins, cu cele mai importante date din viața și activitatea episcopului Melchisedec, urmat de un Glosar, de Bibilografia completă a temei și de un Indice onomastic.
Această antologie în două volume, publicată la împlinirea a două secole de la nașterea episcopului Melchisedec Ștefănescu, este extrem de utilă în primul rând cercetătorilor, și nu doar celor ai vieții și activității marelui ierarh, ci și celor interesați de Istoria Bisericii Ortodoxe Române, de viața politică din cea de‑a doua jumătate a secolului al XIX‑lea, și chiar de viața intelectuală și de cea culturală din acea epocă. Corpusul epistolar cuprins în aceste două volume revelează personalitatea complexă a episcopului Melchisedec, cu preocupările sale diverse, pastorale, administrativ‑bisericești, misionare, politice, culturale, intelectuale. Descoperim, între destinatarii marelui ierarh, pe lângă colaboratorii săi apropiați de la centrele eparhiale de la Ismail, Galați și Roman, ori de la Seminar, ierarhi de seamă ai Bisericii Ortodoxe Române, precum mitropoliții Moldovei Calinic Miclescu și Iosif Naniescu, episcopii Iosif Ghiorghian al Hușilor și al Dunării de Jos și Dionisie Romano al Buzăului, ori ierarhi de peste hotare, între care Mihail, mitropolitul Serbiei și Isidor al Petersburgului, membri ai Academiei Române, dintre care amintim pe Titu Maiorescu, V.A.Urechia, Vasile Alexandri, Ion Heliade Rădulescu, și oameni politici care au marcat istoria națională, precum Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Ion C. Brătianu. Acestora se adaugă importanți oameni ai vieții publice românești ai acelei epoci, precum Carol Davila, Gavriil Musicescu, Gheorghe Erbiceanu, Cezar Boliac, August Treboniu Laurian, A.D.Xenopol, și alții. Chiar și simpla amintire a acestor nume vorbește de la sine despre anvergura personalității acestui mare ierarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Prin mijlocirea acestor epistole îl descoperim pe episcopul Melchisedec implicat și preocupat nu doar de buna chivernisire a eparhiilor pe care le‑a păstorit de‑a lungul activității sale, ori de dezvoltarea învățământului teologic prin bunul mers și funcționarea seminariilor de la Socola, Huși, unde a fost profesor, și „Sf. Andrei“, înființat la Ismail și mutat la Galați în anul 1878, ci și de situația Bisericii Ortodoxe Române de după unirea Principatelor, unire pe care a susținut‑o cu toată convingerea. În acest sens, episcopul Melchisedec a purtat corespondență cu mitropolitul Calinic al Moldovei pentru a netezi calea unirii bisericești a celor două Mitropolii și, după realizarea acestui deziderat, pentru recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.
Nu în ultimul rând, corespondența episcopului Melchisedec Ștefănescu ajută la întregirea frescei vieții social‑politice, bisericești, culturale și intelectuale a națiunii române aflate în plin proces de afirmare a unității și identității sale naționale, religioase și politice, în cea de‑a doua jumătate a veacului al XIX‑lea. Rămâne ca cititorul/cercetătorul, lecturând epitolele eruditului episcop, să descopere și alte teme care l‑au preocupat pe acesta, precum pasiunea pentru istoria bisericească ori pentru arta sacră.
Pr. Cristian Gagu
Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos a publicat numărul 23 al seriei volumelor editate ca rod al Simpozioanelor inițiate de seminariști. În 28 noiembrie 2022, Simpozionul găzduit de Seminarul „Sf. Ap. Andrei“ din Galați a avut titlul: „Rugăciunea tinerilor seminariști în anul Sfinților isihaști“ ‑ titlu care l‑a luat și lucrarea de față, la realizarea căreia au colaborat Arhiepiscopia și Seminarul „Sf. Ap. Andrei“ deopotrivă. Cartea, care însumează 405 pagini, reunește intervențiile elevilor de la Seminariile Teologice Ortodoxe din București, Iași, Mănăstirea Neamț, Piatra Neamț, Dorohoi, Râmnicu‑Vâlcea, Câmpulung‑Muscel, Buzău, Huși, Baia Mare, Slobozia,Tulcea și Galați, ca și ale elevilor liceeni din Galați, Brăila, Tecuci, Făurei și Însurăței.
Volumul se deschide prin cuvântul Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, sub titlul: „Tineri «pelerini» cu Domnul, pe calea inimii!“, prin care se accentuează puterea rugăciunii în viața oricărui creștin, căci „...avem credința că nu noi facem rugăciunea, ci rugăciunea ne face mai buni, ca dar de Sus, prin prezența vindecătoare a Domnului care, prin Duhul Sfânt ne dă acest «vehicul» dumnezeiesc de comunicare...“. Și face constatarea că această înmănunchiere de texte este „un exercițiu de meditații profunde ale tinerilor seminariști, însoțite de sfaturi adânci din experiența marilor rugători: Sf. Grigore Palama, Sf. Simeon Noul Teolog și Sf. Cuvios Paisie de la Neamț și nu numai“.
Toate temele acestor eseuri ale elevilor, seminariști sau liceeani, sunt axate pe rugăciune: „Cu smerenie despre rugăciune“ (Alexandru‑Ioan Voinea, Seminarul „Nifon Mitropolitul“, București), „Jertfă și rugăciune“ (Alexandru Sitaru, Seminarul „Sf. Vasile cel Mare“, Iași), „Rugăciunea inimii în viața și scrierile Sfântului Paisie de la Neamț“ (Teofil Roată, Seminarul „Veniamin Costachi“, Mănăstirea Neamț), „Rugăciunea isihastă și rolul ei în sfințirea sau îndumnezeirea omului“ (Nicolae Ștefan Apostol, Liceul „Sf. Împărați Constantin și Elena“, din Piatra Neamț); „Sfântul Paisie Velicicovschi – model rugător“ (Bogdan Jianu, Seminarul Liceal „Sf. Ioan Iacob“, Dorohoi), „Lucrarea răbdării în vremea rugăciunii“ (Alexandru‑Florian Cazan, Seminarul „Sf. Nicolae“, Râmnicu‑Vâlcea), „Rugăciunea, piatra de temelie a formării teologice“, Mihai Dinu, Seminarul „Chesarie Episcopul“, Buzău), „Rugăciunea tinerilor, calea vieții“ (Adrian Claudiu Grigoraș, Seminarul „Sf. Ap. Andrei“, Galați)... Și multe altele, toate scrise cu aceeași credință și aceeași râvnă rugătoare, ele fiind lecții de citit și învățat pentru toți cei care, porniți pe calea mântuirii, caută desăvârșirea.
Toate textele sunt însoțite de o bibliografie care îndeamnă, de asemenea, la cercetare și aprofundare, şi din fiecare putem trage învățături. Acești tineri credincioși și studioși ne învață pe noi, cei din afara cercului lor, cum să‑L descoperim pe Hristos prin rugăciune, cum să ne apropiem de El și să ne facem ascultați, cum să‑L rugăm pentru iertarea păcatelor noastre făcute cu voie sau fără voie, cum să‑I mulțumim pentru bunătățile primite, ca și pentru încercări, cum să urmăm calea Lui, cum să facem fapta bună, cum să respectăm poruncile dumnezeiești, cum să ne ajutăm aproapele, cum să‑l iertăm, cum să‑i cerem iertare. Ușa pocăinței este strâmtă și prin ea nu pot trece decât cei smeriți cu inima.
Iată numai un exemplu: „Rugăciunea spusă dintr‑o inimă curată și smerită este calea prin care omul comunică cu Dumnezeu, iar ea poate să străbată orice zid al păcatului, orice calitate de dulce împătimire a sufletului și a trupului, căci Hristos este Cel ce a surpat «peretele din mijloc al despărțiturii» (Efeseni 2,14), adică vrăjmășia și puterea celui rău“ (Alin Ionuț Tudor, Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Ioan Gură de Aur“, Slobozia; coordonator pr. prof. Constantin Pătrașcu).
Cartea aceasta, care înmănunchiază gândurile atâtor tineri minunați, curați cu inima, merită să stea aproape de sufletul nostru, de icoană și de Sfânta Scriptură.
Violeta Ionescu
Cu binecuvântare arhierească, a apărut, în 2022, la Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos, al 23‑lea volum al retrospectivei „Biserică. Misiune. Slujire“, un tom de 650 pagini realizat pe baza „Dărilor de seamă“ întocmite de parohiile din eparhie, centralizate la nivelul Centrului Eparhial, ca și a „Dării de seamă asupra vieții bisericești pe anul 2022“ prezentată la întrunirile Consiliului și Adunării Eparhiale din 3‑4 februarie 2023.
Ca de fiecare dată, volumul cuprinde un cuvânt de deschidere al Părintelui Arhiepiscop Dr. Casian Crăciun al Dunării de Jos intitulat „Alte făptuiri milostive ale plugăriei din inimile dunărenilor“ în care sunt prezentate intențiile și principalele tematici din această monumentală lucrare. Înaltpreasfinția Sa pune accent pe rugăciune, 2022 fiind un an al rugăciunii și de „chemare la rugăciune prin rețelele de comunicare on‑line“ – ceea ce ierarhul nostru a făcut continuu, adresându‑se credincioșilor creștin‑ortodocși și primind confirmarea participării lor la apelul său repetat. Roadele „plugăriei“ rugăciunii preoților și credincioșilor noștri se văd în fapte și în statistici. În note se amintește că pagina de facebook a Arhiepiscopiei Dunării de Jos a avut milioane de utilizatori, iar slujba Prohodului Maicii Domnului de la Mănăstirea Adam a fost urmărită online de un milion şi jumătate de credincioși. Astfel „s‑a născut o nouă ceată a rugătorilor în casele lor“. Devenind «din singulare, triste și suferinde, centre încăpătoare, „biserici“ umanizate, empatice, compătimitoare și primitoare de frați!»
Capitolul „Teologie și misiune bisericească“ cuprinde „Programe patriarhale în 2023 – Anul omagial al pastorației persoanelor vârstnice și Anul comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești (psalți)“.
În cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, se specifică: „Biserica este chemată să gândească noi forme și metode pastorale actuale, apropiindu‑se mai mult de nevoile și așteptările bătrânilor“.
Fiind închinat și imnografilor și cântăreților bisericești, anul 2023 continuă, după cum anunță Patriahul nostru, anul rugăciunii și isihasmului, care a fost anul 2022, căci: „Privim rugăciunea însoțită sau susținută de cântarea bisericească, psalmodierea însăși devenind rugăciune comunitară“. Anul acesta devine astfel „un prilej de comemorare a celor ce s‑au ostenit prin munca lor, inspirați de Dumnezeu, să compună cântări bisericești și să le interpreteze, spre înaintarea noastră în cunoașterea lui Dumnezeu. Iar Anul pastorației persoanelor vârstnice ne îndeamnă să ne îmnulțim activitățile pentru ajutorarea bunicilor, oferindu‑le un sprijin concret ca semn al prețuirii lor și al comuniunii între generații.“
La „Studii și articole“ citim un „Memoriu. Cântările bisericești în România“, scris de Episcopul Melchisedec Ștefănescu și transcris de pr. Gelu Aron din revista „Biserica Ortodoxă Română“, anul VI, ian. 1882, nr.1, Tipografia cărților bisericești, București, 1882.
În sprijinul celei de a doua teme propuse de Sf. Sinod al B.O.R. pentru anul în curs, au fost publicate în acest volum scrierea pr. prof. Dumitru Stăniloae „Cântarea liturgică comună, mijloc de întărire a unității de dreaptă‑credință“, precum și a conf. Nicolae Lungu, „Cântarea în comun ca mijloc de lămurire a dreptei‑credințe“, care a apărut în Biserica Ortodoxă Română, anul LXX, nr. 11‑12, noiembrie‑decembrie 1952.
Ne sunt puse la dispoziție și bibliografiile pentru cele două teme ale acestui an, o serie de titluri interesante, pe care le putem consulta pentru lămurirea multor aspecte încă necunoscute.
Sunt redate aici „Chipuri de vârstnici“ care constituie modele acum și în veac: pr. Dumitru Bejan din comuna Cuca, pr. Gh. Buruiană, Arhim. Simeon Ovezea de la M‑rea Măxineni, pr. Vasile Ciorâță, pr. Teodor Dobrea din Suceveni, pr. Șerban Sânpetru, pr. C‑tin Picoș, pr. Jean Popovici, învățătoarea Ecaterina Hagima, învățătoarea Constanța Teodorașcu etc. În „Bucuriile vârstei a treia“ sunt de asemenea redate portrete de bătrâni care au trăit cu rost și constituie modele demne de urmat.
Partea a doua a lucrării, intitulată „Slujire și misiune bisericească“ cuprinde „Viața bisericească la Dunărea de Jos în anul 2022, anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și anul comemorativ al Sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț. Mesaje, studii și articole“. Rețin cel mai mult atenția frumoasele versuri ale Zoiței Lascu‑Teodosia, maica poetă de la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului“ din comuna Vladimirești, o versificare strălucită a cuvântului Sf. Cuv. Simion Noul Teolog Cuvântător de Dumnezeu.
Citim în continuare cuvântul IPS Pantelimon, Mitropolitul Veriei, Naoussei și Kampaniei la Conferința preoțească din Arhiepiscopia Dunării de Jos din 14 noiembrie 2022, intitulat: „Darul și binecuvântarea Sf. Grigorie Palama pentru credincioșii de la Dunărea de Jos“.
În „Coresiana“ citim o serie de recenzii la volumul „Plugărie în țara inimii“, vol. I și II, al ÎPS Arhiepiscop Dr. Casian Crăciun al Dunării de Jos, semnate de pr. Marius Sinca, de la Parohia „Sf. Apostoli Petru și Pavel“ Brăila (vol.I) și pr. George Albu, protoiereu de Însurăței (vol. II) și la volumul „Întru odihna Ta, Doamne“, de același autor, recenzie semnată de pr. conf. Dr. Lucian Petroaia.
Slujirea bisericească în eparhia noastră începe prin relatarea „Itinerariului pastoral al IPS Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, în perioada 1 ianuarie ‑ 31 decembrie 2022“.
Sunt consemnate în continuare „Evenimentele eparhiale, Slujirea ierarhului“, „Structura organizatorică și organigrama eparhială. Date statistice“, „Slujitorii din eparhie“, „Conferințele administrative și pastoral‑misionare“, „Activitatea angajaților mireni“, „Departamentul cimitire, servicii și monumente funerare“, „Activitatea personalului în cadrul Cancelariei și Administrației eparhiale, din cadrul Serviciului se resurse umane“ – o analiză amplă semnată de Pr. Gelu Aron.
La capitolul „Misiunea educațională în eparhie“, pr. conf. Dr. Lucian Petroaia se referă la activitatea Departamentului Teologie din Facultatea de Istorie, Filosofie, Teologie a Universității Dunărea de Jos.
Un spațiu amplu este oferit orei de religie în școli din județele Galați și Brăila, rapoarte semnate de profesorii inspectori ai celor două județe, precum și activității catehetice cu tineretul pe anul 2022. Nu lipsește, desigur, și activitatea ascorenilor pe anul ce a trecut, semnată de președintele asociației Codruț Mirică.
O deosebită importanță a fost acordată misiunii și activității culturale, cuprinzând activitatea editorială și tipografică, misiunea de comunicare media, activitatea culturală și de patrimoniu bisericesc mobil, cu muzeele și colecțiile bisericești și cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos.
Ca și în ceilalți ani este de remarcat „Lucrarea filantropică sau despre oamenii faptelor bune“, ca și activitatea asociațiilor misionare a Bisericii (SNFOR, ASCOR și Ascociația medicilor creștini‑ortodocși din Brăila). Pentru partea economico‑financiară din eparhie, a raportat pr. Nelu Ioan Perțea, consilier economico‑financiar, iar pentru sectorul patrimoniu și construcții bisericești, pr. consilier Horațiu Moldovan.
Avem date și despre activitatea monahală cu un raport rămas nesemnat.
Toate sectoarele cancelariei eparhiale au aici o relatare a activităţii lor, fiecare având semătura responsabililor care se ocupă de buna lor funcționare.
Ultimul capitol este rezervat șematismului.
Extrem de bogat în conținut și informații de mare valoare, anuarul eparhial al Dunării de Jos aduce și anul acesta un surplus de valoare întregii vieți bisericești din această parte de țară binecuvântată de Dumnezeu, prin complexitatea activităților întreprinse, dar mai ales, prin fapta bună ce derivă din credință în toate domeniile vieții sociale și spirituale, cu adevărat demne de „Cetatea Sfântului Andrei“...
Violeta Ionescu
Ajutor pentru sinistraţi
Ajută cu bucurie
Calendar
Proiect
Revista arhiepiscopiei
FacebookContact