Mănăstirea Voievodală Măxineni, monument de mare valoare istorică şi una dintre cele mai importante mănăstiri din Eparhia Dunării de Jos, aflată la 10 km depărtare de localitatea cu acelaşi nume, şi-a sărbătorit ocrotitorul spiritual, pe Sfântul Ioan Botezătorul.
Aşezată strategic, la confluenţa râurilor Siret şi Buzău, mănăstirea a fost ctitorită de domnitorul Matei Basarab al Ţării Româneşti în perioada 1636-1637, astăzi fiind unul dintre cele mai importante repere istorice din judeţul Brăila.
Programul manifestărilor prilejuite de Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul au debutat în ajunul sărbătorii prin oficierea slujbei de priveghere şi au continuat în ziua hramului cu săvârşirea Sfintei Liturghii de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjurat de un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi, la altarul de vară amenajat în curtea mănăstirii, în prezenţa rugătoare a evlavioşilor credincioşi.
La hramul mănăstirii brăilene au venit şi credincioşi de la parohiile din apropiere, cu mare bucurie şi evlavie, pentru a se ruga în această zi de sărbătoare, mulţi dintre aceştia având ia românească ca piesă vestimentară importantă.
Între cei prezenţi s-au aflat şi copiii din grupurile catehetice de la parohiile Movila Miresiişi Gemenele din judeţul Brăila, îmbrăcaţi în frumosul port tradiţional românesc.
În cuvântul de învăţătură, ierarhul Dunării de Jos a vorbit credincioşilor despre sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Prorocul şi Înaintemergătorul Domnului, despre necesitatea prezenţei sfinţilor în viaţa noastră personală, de familie şi comunitară, precum şi despre binecuvântarea pe care o primim prin sfintele lor moaşte.
„Sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul are o întreită însemnătate dacă ne gândim că ne aflăm în vatra istorică, mănăstirească a domnitorilor basarabi.
În primul rând are o semnificaţie religioasă care porneşte de la darul pruncului primit în familia preotului în vârstă, Zaharia, de la Templul din Ierusalim, numele pruncului fiind anunţat chiar de Dumnezeu, pentru că orice prunc se naşteşi de la Dumnezeu şi de la părinţi, evident purtând un nume sfânt pentru o viaţă sfântă.
A doua semnificaţie mare a sărbătorii de astăzi este una românească, în cel mai pur înţeles cu putinţă, într-o mănăstire care alternativ a slujit altarului şi patriei, unde Casa Domnului Hristos stă faţă în faţă cu casa domnitorilor basarabi ai Ţării Româneşti, până la domnitorul Unirii, Alexandru Ioan I. Ne gândim aici la darul voievozilor, deodată pentru apărarea ţării, dar şi pentru cultivarea tuturor darurilor din familia creştină, cunoscând că Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu ne-a lăsat într-o singură familie 11 prinţese şi prinţi.
A treia semnificaţie este cea populară în înţelesul de comuniune în satele din preajma mănăstirii şi astăzi ne-am bucurat în chip deosebit de două grupuri de elevi, tineri şi tinere, îmbrăcaţi toţi în costume autentice româneşti pentru a cinsti viaţa, familia şi tradiţiile noastre, încoronaţi cu coroniţele de grâu bogat din Bărăgan, împurpurat în tricolor şi cu florile câmpiei. Cele mai frumoase flori ale câmpiei rămânând totuşi cele ale familiei creştine, ale Bisericii şi ale şcolii româneşti, elevii şi tinerii noştri de aici şi de pretutindeni, o coroniţă frumoasă a României frumoase peste care se aşază şi ia, frumuseţea şi demnitatea regală a ţărăncei române care a fost adoptată în vestimentaţie prin frumuseţe de reginele României“, a spus chiriarhul Dunării de Jos.
De asemenea, ierarhul locului a amintit credincioşilorşi de bucuria trăităîn anul 2018, atunci când Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a sfinţit această biserică voievodală.
De la Altarul de vară, slujitorii, copiii şio parte din credincioşii prezenţi au intrat în biserica ridicată pe locul ruinelor vechii biserici, unde a fost săvârşită slujba Parastasului pentru ctitorii şi binefăcătorii acestui aşezământ monahal.
După slujba din biserica voievodală, cele două grupuri de copii au interpretat câteva cântece religioase şi patriotice.
Spre evlavia şi bucuria duhovnicească a credincioşilor care ajung în această zonă a ţării, în patrimoniul sacru al mănăstirii voievodale se află aşezate în două racle părticele din moaştele Sfinţilor: Ioan Botezătorul, Vasile cel Mare, Ioan Casian, Constantin Brâncoveanu şi Ioan Maximovici.
***
După ce vechea biserică făcută de domnitorul Matei Basarab, ajunsă ruină, a fost restaurată cu binecuvântarea şi strădania neobosită a Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, iar stăreţia şi zidul de incintă au fost refăcute din temelii, la 25 septembrie 2018, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a săvârşit slujba de sfinţire a acestei biserici voievodale de la Mănăstirea Măxineni din judeţul Brăila.
Slujba de târnosire a ctitoriei voievodului Matei Basarab de la confluenţa râurilor Buzău şi Siret a fost precedată de Sfânta Liturghie oficiată de un sobor de ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Pr. Rareş Bucur
FacebookContact