Duminică, 22 mai 2011, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos a săvârşit slujba de sfinţire a bisericii cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, din parohia Brătuleşti, comuna Corod, protopopiatul Tecuci, judeţul Galaţi. Localitatea se află situată la 7 km de Corod şi la aproximativ 30 km de oraşul Tecuci.
În acelaşi context, Chiriarhul Dunării de Jos a sfinţit pictura bisericii, precum şi clopotniţa. Înainte de începutul slujbei de sfinţire, chiriarhului locului a împărţit tuturor celor prezenţi monografia bisericii, realizată prin purtarea de grijă a pc. pr. paroh Mihai Ilie.
Programul a continuat cu săvârşirea Sfintei Liturghii, prezidată de chiriarhul Dunării de Jos, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, de membri ai Permanenţei Consiliului Eparhial, de autorităţi judeţene şi locale, în prezenţa a numeroşi credincioşi din parohie şi din judeţ.
La sfârşitul slujbei, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian i-a acordat pc. pr. paroh Mihail Ilie rangurile de sachelar, precum şi cel de iconom stavrofor, pentru întreaga activitate desfăşurată în parohie, atât în ceea ce priveşte finalizarea lucrărilor de consolidare şi înfrumuseţare a bisericii, cât şi pentru punerea în aplicare a programelor liturgice, culturale, educaţionale şi pentru tineret, social-filantropice şi misionare ale Eparhiei şi cele de la nivel naţional.
Totodată, cu acest prilej au mai fost oferite diferite distincţii de vrednicie pentru ctitorii, donatorii şi binefăcătorii sfântului locaş
La finalul evenimentului toţi cei prezenţi au participat la o agapă frăţească.
Istoric
Satul se află aşezat pe calea veche a pelerinilor care căutau Mănăstirea Adam, (dinspre Tecuci) şi Mănăstirea Cârlomăneşti (dinspre Nicopole). Din vechi documente şi izvoare se ştie că, în mai multe etape ale existenţei sale, satul s-a numit Păpeni, Popeni, Popi şi, mai târziu Brătuleşti. Într-un document din 28 aprilie 1858 apar pentru prima dată ambele nume şi se vorbeşte de Popeni sau Brătuleşti. Primul nume al satului s-a format aşadar, de la tema pop(a), care înseamnă şi „preot” şi „stâlp”. Cel de-al doilea nume, de Brătuleşti, provine de la substantivul de origine slavă brat(i) – „frate” şi sufixul „eşti”.
Satul există din secolul al XVI-lea. Prima atestare documentară a denumirii apare într-un act de vânzare din 15 septembrie 1594, când Lupu Dade din Popeşti, vinde lui David jumătate de «bătrâni» din satul Popeşti. O altă menţiune se păstrează dintr-un act din 7 ianuarie 1623, unde ni se relatează că Tofana, fata lui Maftei, vinde preotului Poiană şi preotesei Marta, din Vitezeşti, partea ei din satul Popeşti, ce sunt pe Corod, la ţarina şi în fânaţ şi în vatra satului şi în vadul de moară, cu 12 lei bătuţi.
Pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, Vicol Serdar cumpără pământ din părţile răzeşilor; satul este amintit ca Popeni. Fiul lui Costin Negre – Petrache, a moştenit partea din Popeşti cumpărată de tatăl lui, la care a mai adăugat alte ocini răzeşeşti. La 4 noiembrie 1811 ia de la Costin Gociu porusnic, partea acestuia din Popeşti, dar şi din moşiile vecine Blânzi, Jabaoani şi Munteni, dându-i în schimb o casă în Bârlad. La 3 august 1814, Costache Conachi – fost mare agă şi Iordache Giurea – fost mare căminar, primesc poruncă domnească, să judece jalba răzeşilor din Popeşti, Dăbăoani, Blânzi şi Munteni, împotriva medelnicerului Petrache Negri, care îi împresura dinspre moşia Brătuleşti.
În catagrafia din 1774, se menţionează că satul Popeşti sau Popeni este înregistrat cu 44 de case, iar Brătuleşti cu 30 de case. După această dată, satul Popeşti se contopeşte cu Brătuleşti, şi astfel este amintit în catagrafiile din 1803 şi 1816.
Biserica din satul Brătuleşti, cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, se află situată pe o colină, răspândind, de sus, binecuvântarea lui Dumnezeu asupra enoriaşilor, aşa cum răsună cântarea din Sfânta Liturghie: Binecuvântarea Domnului peste voi toţi, cu al Său Har şi cu a Sa iubire de oameni... Aşezarea pe loc înalt dă posibilitatea vederii sfântului locaş din orice loc ai privi spre sat.
Data zidirii acestei biserici nu este consemnată în Marele Dicţionar al României din 1898. Nu se cunoaşte exact data construirii, dar se păstrează un an, probabil pentru timpul fondării, consemnat pe o Evanghelie: 1791, pierdută, odată cu trecerea timpului. Pomelnicul bisericii dovedeşte că sfântul lăcaş a fost ctitorit de Safta Negri şi întreţinut, până la 1864, de Sandu Negri.
În 1911, preotul Tenie hotărăşte să repare biserica din Brătuleşti, deşi satul număra doar 47 de familii.
Din 1912 până în 1914 s-a executat lucrarea de reparaţie, prin contribuţia bănească şi munca celor 47 de familii, dar şi cu mici ajutoare de la satele vecine. Primul Război Mondial a întrerupt fervoarea şi dorinţa enoriaşilor. În 1920 s-a pictat catapeteasma şi bolta bisericii, de către pictorul Vasile Robea din Galaţi. În 1921 s-a reuşit şi pictarea interiorului bisericii, lucrarea fiind executată de către I. Oancă.
Odată reparată, biserica a fost sfinţită în 22 mai 1922, de către protoiereul N. Conduratu, delegat al episcopului Teodosie Atanasiu al Romanului.În 1977, din cauza cutremurului, turla a fost grav afectată, prezentând pericol pentru toţi credincioşii ce doreau să participe la slujbe. În acelaşi an, preot fiind Alexe Ioan, s-a demolat turla din cărămidă, ridicându-se una din lemn, mult mai uşoară.
Până în anul 1998, biserica de la Brătuleşti a fost filiala parohiei Blânzi.
În 1998, prin decizia, pe atunci a Preasfinţitului Casian al Dunării de Jos, filiala Brătuleşti devine parohie, primul preot paroh aici fiind Ilie Mihai, hirotonit în 1998 pe seama acestei tinere parohii.
În 1999 biserica a fost acoperită cu tablă nouă. În anul 2003, s-a înaintat Eparhiei Dunării de Jos un raport prin care se cerea arhiereasca binecuvântare pentru refacerea picturii bisericii, cea veche fiind degradată.
Actualitate
Deşi lucrările de consolidare, reparaţie şi înfrumuseţare la sfântul locaş au constituit primul comandament al lucrării sale în această pleiadă, Parohia Brătuleşti, conform învăţăturii Mântuitorului, a fost întotdeauna gata şi de a ajuta pe cei în suferinţă. Astfel, în 1998, în urma inundaţiilor din judeţul Bacău, parohia a oferit ajutoare constând în cereale, produse alimentare şi materiale de igienă.
Pe lângă misiunea socială, parohia Brătuleşti desfăşoară continuu şi activităţi cultural-misionare. La şcoala gimnazială din localitate se predau ore de religie. Pe lângă cunoştinţele religioase, elevii deprind cântările bisericeşti, participă la pelerinaje la mănăstirile din zonă – Adam şi Cârlomăneşti. Cu ocazia praznicului Naşterii Domnului, al Învierii şi al Înălţării Domnului la cer, copiii susţin recitaluri de poezii şi cântece.
Cu ocazia vizitelor preotului la casele enoriaşilor se distribuie revista eparhială, cărţi religioase precum şi alte materiale, necesare unei bune dezvoltări spirituale a credincioşilor.
La nivel de parohie se desfăşoară două programe misionare: cercetarea credincioşilor care absentează de la sfintele slujbe şi dialogul cu tinerii creştini, care în timp au dat roade pastorale semnificative.
FacebookContact