Eveniment european de succes, iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa şi patronat în prezent de Consiliul Europei, de UNESCO şi de Consiliul Internaţional al Muzeelor, Noaptea Muzeelor a ajuns la cea de-a 19-a ediţie, desfăşurându-se în multe muzee şi instituţii culturale din zeci de ţări europene.
Şi anul acesta, în seara zilei de 13 mai, Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos şi-a deschis porţile pentru publicul gălăţean şi nu numai, pentru cea de-a opta ediţie a evenimentului cultural naţional şi internaţional, Noaptea Europeană a Muzeelor.
Ca în fiecare an, prezent la eveniment, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a apreciat mulţimea tinerilor, a familiilor cu copii purtaţi în braţe şi, în general, a credincioşilor de toate vârstele care, în noaptea muzeelor, şi-au manifestat dorinţa de a cunoaşte mai mult şi mai bine realităţile istorice, mărturiile culturale şi profunzimile spirituale ale Dunării de Jos.
În acest an, Muzeul eparhial a oferit publicului iubitor de cultură pe lângă expoziţia permanentă aflată în spaţiul muzeului, alte două expoziţii temporare.
Pentru câteva ore, atât curtea, cât şi interiorul Muzeului au devenit realmente spaţiile cultural-artistice, în care, pe lângă exponatele de excepţie adăpostite de această instituţie, au fost prezentate mai multe ateliere meşteşugăreşti tradiţionale, iar grupuri de copii şi formaţii muzicale din Galaţi au concertat până târziu în noapte.
Seara culturală a fost deschisă de o Şezătoare în cadrul căreia vizitatorii au putut vedea un atelier de cusut şi un atelier de olărit, precum şi momente artistice de cântece şi dansuri tradiţionale româneşti susţinute cu măiestrie de Ansamblul folcloric „Doina Covurluiului“ şi Fanfara „Valurile Dunării“, organizate în parteneriat cu Centrul Cultural „Dunărea de Jos” din Galaţi.
În Salonul principal al muzeului, elevi de la Centrul Cultural „Dunărea de Jos“ din Galaţi au adus o notă aparte de rafinament muzical prin interpretările la pian a unor piese din repertoriul clasic şi romantic românesc.
Momentele artistice au continuat cu un recital al Coralei de cântăreţi bisericeşti „Ortodoxia“ şi un Concert vocal-instrumental susţinut de formaţia gălăţeană „Kalofonis”, în care muzica veche a produs bucurie şi bună dispoziţie.
La finalul circuitului muzeal, în capela Muzeului, care, deseori s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru mulţimea oaspeţilor, vizitatorii s-au închinat şi au sărutat moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, mulţi dintre aceştia fiind binecuvântaţi de chiriarhul Dunării de Jos.
Totodată, vizitatorii au avut prilejul de a admira în Sala „Sergiu Dumitrescu“ a Muzeului eparhial expoziţia temporară „Portrete – tablouri, schiţe, graficăô, organizată în colaborare cu Asociaţia „Pro Boholţ“ prin colecţionarul de artă, domnul Vasile Joantă.
Tot în această seară, în holul principal de la intrarea în muzeu, gălăţenii au putut vizita şi expoziţia temporară de etnografie, „Ia românească“ şi „Interior de casă tradiţională – în jurul mesei“, realizată în colaborare cu Centrul Cultural „Dunărea de Jos“ din Galaţi.
La final, cei 30 de tineri voluntari de la mai multe licee gălăţene care au sprijinit desfăşurarea în condiţii optime a acestei manifestări culturale de amploare au fost felicitaţi şi au primit diplome din partea organizatorilor.
În noaptea dedicată culturii, câteva mii de persoane au trecut pragul Muzeului eparhial.
***
Inaugurat în anul 2014, în cadrul manifestărilor spirituale dedicate Sfântului Apostol Andrei, de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos prezintă o colecţie de peste 1.000 de exponate din domeniile istoriei, culturii, învăţământului şi spiritualităţii creştin ortodoxe din arealul Dunării de Jos.
Adevărate comori de patrimoniu, icoanele, cărţile vechi, veşmintele liturgice, obiectele de cult ortodox, costumele populare şi obiectele din ceramică prezintă povestea devenirii noastre ca neam şi continuitatea acestei spiritualităţi până în zilele noastre.
Pr. Rareş Bucur
FacebookContact