Sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului constituie un important popas duhovnicesc şi parte integrantă a manifestărilor spirituale organizate de Arhiepiscopia Dunării de Jos în luna dedicată Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorului spiritual al oraşului Galaţi.
Sfânta Liturghie în zi de praznic a fost oficiată de astăzi, 21 noiembrie, de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, în istorica biserică „Vovidenia“ din centrul oraşului de la Dunăre.
La slujba săvârşită cu prilejul hramului de ierarhul Dunării de Jos, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, au participat credincioşi din urbea gălăţeană, profesori şi oameni de cultură, membrii din cadrul S.N.F.O.R., dar şi copii de la Grădiniţa nr. 12, situată în apropierea acestei biserici gălăţene.
La Sfânta Liturghie au participat şi persoane hipoacuzice, pentru care slujba a fost transpusă în limbaj mimico-gestual de către preotul Constantin Căuş.
În cuvântul de învăţătură, Înaltpreasfinţia Sa a vorbit celor prezenţi despre sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului şi despre importanţa sărbătorilor şi a tradiţiilor autentice în viaţa creştinilor.
De asemenea, ierarhul locului a amintit credincioşilor şi de programele şi manifestările prilejuit de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei la Galaţi.
La chinonic, elevii de la Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin“ au interpretat cântări corale închinate Maicii Domnului şi cântece patriotice.
La momentul liturgic cuvenit, mai mulţi copii şi credincioşi au fost împărtăşiţi cu Sfintele Taine.
De mai mulţi ani, această parohie are o frumoasă colaborare cu Societatea Naţională a Femeilor Ortodoxe Române (SNFOR), filiala Galaţi în vederea implementării de proiecte social-filantropice şi cultural-educative, în special adresate tinerilor şi persoanelor vârstnice.
După Sfânta Liturghie, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian le-a oferit iconiţe şi daruri copiilor şi persoanele hipoacuzice şi a săvârşit o slujbă de pomenire pentru ctitorii şi binefăcătorii acestei comunităţi parohiale, trecuţi la cele veşnice.
Evenimentul s-a încheiat cu oferirea a 20 de pachete cu alimente neperisabile pentru persoanele cu dizabilităţi, 75 de sacoşe cu dulciuri pentru tineri şi 250 de porţii cu hrană pentru credincioşii prezenţi la hram.
În perioada premergătoare hramului, un copil de 11 ani din Galaţi, diagnosticat cu o boală necruţătoare, a primit din partea acestei parohii un ajutor de 5000 de lei, iar 6 familii din zona sinistrată au primit sprijin financiar, electrocasnice şi alimente în cuantum de 7200 lei.
***
Biserica „Vovidenia“ ocupă un loc aparte în istoria oraşului Galaţi, întrucât aici deputaţii unionişti de la 1859, împreună cu viitorul domnitor Al. I. Cuza (pe atunci, pârcălab de Galaţi) şi Costache Negri, au depus jurământ că vor fi credincioşi cererilor celor care i-au ales pentru a înfăptui Unirea.
Biserica, ctitorită de banul Ion Cârja este construită în plan triconc cu elemente arhitecturale şi decorative specifice arhitecturii religioase moldoveneşti. Pronaosul este acoperit cu o boltă în leagăn, iar naosul este acoperit de turla Pantocratorului, care se micşorează treptat prin arce dublou. A fost sfinţită în anul 1790 de către protopopul G. Avram.
În timpul revoluţiei lui Tudor Vladimirescu din anul 1821, biserica a fost arsă de către turci, împreună cu alte sfinte lăcaşuri din Galaţi. A fost nevoie urgentă de reparaţii, iar după ample lucrări de restaurare, a fost resfinţită în anul 1823 de către Episcopul Gherasim Clipa al Romanului.
Până în anul 1863, biserica „Vovidenia“ a servit drept catedrală pentru oraşul Galaţi.
În anul 1863, domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi doamna Elena Cuza au participat la slujba de Paşti la biserica „Vovidenia“. De asemenea, în data de 2 mai 1865, în prezenţa familiei domnitorului, doamna Sultana Cuza, mama domnitorului Al. I. Cuza, este înhumată în curtea bisericii. Abia în luna mai 1873, osemintele sale vor fi strămutate la domeniul Ruginoasa.
În perioada 1951-1952 biserica a fost consolidată cu stâlpi şi centuri din beton, ca urmare a degradărilor provocate de cutremurul din anul 1940, iar în 1986 a fost refăcută turla.
Pr. Rareş Bucur
FacebookContact