Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, întrunit miercuri în ședință la București, i-au fost prezentate traducerile în limba română ale textelor liturgice care vor însoți propunerea de canonizare către Patriarhia Ecumenică a Cuvioșilor Dionisie Ignat și Petroniu Tănase.
Textele au fost scrise în greacă de doi ucenici ai acestora, Haralambios Busias, imnograful Patriarhiei Alexandriei, respectiv Schimonahul Dionisie Grigoriatul.
Eparhiile au trimis propuneri pentru îmbunătățirea versiunii românești a textelor, care vor fi folosite după canonizarea celor doi cuvioși.
„Noi am vrut să informăm Sinodul Mitropolitan, pentru că Părintele Petroniu Tănase a fost mai mulți ani aici secretarul Patriarhului Nicodim. A lucrat aici, chiar în această casă, mai mulți ani”, a spus Părintele Patriarh Daniel.
„Acești doi români care tot timpul au rămas cu dorul de țară și buni români, și Părintele Dionisie Ignat, și Părintele Petroniu Tănase. Sunt apreciați nu numai de români, ci și de viețuitorii greci”, a continuat Patriarhul României.
Sinodului Mitropoliei Munteniei și Dobrogei i-au fost prezentate miercuri, 28 septembrie 2022, textele slujbelor în limba română care vor însoți propunerea de canonizare către Patriarhia Ecumenică a Cuvioșilor Dionisie Ignat și Petroniu Tănase. Foto: Basilica.ro / Mircea Florescu
„De aceea, noi dorim să solicităm pe Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic, să facă ei această trecere în rândul sfinților a celor doi aghioriți de origine română, ca ei să fie în 2025 cinstiți în mod deosebit împreună cu ceilalți 12 sau 13 preoți de mir și preoți de mănăstire care au fost duhovnici și mărturisitori în perioada comunistă.”
Dreptul de a canoniza pe cineva aparține Bisericii locale unde acea persoană și-a trăit ultima parte a vieții și unde a trecut la Domnul, a mai precizat Patriarhul României cu privire la canonizarea celor doi părinți aghioriți români.
Sinodului Mitropoliei Munteniei și Dobrogei s-a întrunit miercuri, 28 septembrie 2022. Foto: Basilica.ro / Mircea Florescu
La sfârșitul întrunirii, membrii Sinodului Mitropolitan au primit câte un exemplar dintr-o carte scrisă de Arhim. Nectarie Șofelea, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureștilor despre viața și activitatea Mitropolitului Neofit Cretanul al Țării Românești.
„S-a spus despre el că a fost un grec mai român decât românii. Și, pentru că i-a apărat împotriva domnitorului fanariot Matei Ghica și s-a opus birurilor exorbitante, a fost otrăvit chiar de medicul său grec și a murit ca martir. A fost unul din cei mai harnici și dinamici ierarhi ai Țării Românești. A avut multe asemănări cu Sfântul Antim Ivireanul”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Pe baza acestui material, la viitoarea întrunire a Sinodului Mitropolitan, din octombrie, va fi discutată și propunerea de canonizare a acestui ierarh, precum și textele liturgice aferente slujbelor sale.
Sinodul mitropolitan coordonează activitățile comune ale eparhiilor din cadrul mitropoliei. De asemenea, veghează ca, pe cuprinsul acesteia, să fie apărată și promovată credința ortodoxă, unitatea liturgică și disciplina canonică a clerului și monahilor, precum și întrajutorarea frățească între eparhii.
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
FacebookContact