Aspecte generale

Anual, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române aprobă, prin hotărâre specială, textul calendarului bisericesc pentru anul ce urmează, text pe care îl pregăteşte, cu multă acrivie şi competenţă, echipa de specialişti din cadrul Departamentului „Carte de cult“ al Patriarhiei Române. Trebuie menţionat şi faptul că, în fiecare an, la definitivarea acestui text contribuie şi echipe de liturgişti, din toate eparhiile, cu sugestii de care Departamentul de resort al Patriarhiei ţine seama. După aprobarea Sfântului Sinod, Eparhiile primesc oficial textul calendarului şi îl imprimă, în diverse formate tipografice şi grafice, unele cu caracter de mai mult timp generalizat, altele particularizate („de pôche“, de birou, tip‑agendă ş. a.).

În peisajul tipografic de la Dunărea de Jos, în ultimii douăzeci de ani s‑a impus, ca o prezenţă dorită şi aşteptată, mereu surprinzătoare prin formă şi conţinut, proaspătă şi bogată duhovniceşte, „calendarul bisericesc cu file“. Idee inspirată a ierarhului nostru, ÎPS Părinte Arhiepiscop dr. Casian al Dunării de Jos, acest eveniment tipografic anual bucură sufletele tuturor creştinilor, răspunzând trebuinţelor practice şi spirituale ale persoanei şi familiei creştine, deopotrivă. Din multe puncte de vedere, în eparhia noastră „calendarul cu file“ se constituie într‑o alternativă (tot mai agreată şi preferată, trebuie să spunem) a „calendarului – foaie“, „clasic“, pe care şi Dunărea de Jos şi celelalte eparhii din Patriarhia Română îl tipăresc şi îl oferă credincioşilor de mai multe decenii.

„Calendarul bisericesc cu file“ pentru anul 2022, despre care se face vorbire în cele ce urmează are formatul de 32,3 cm x 21 cm şi conţine 14 file, fiind tipărit pe o hârtie dublu cretată, de 115 gr., de bună calitate. Prima dintre cele 14 file este coperta, tipărită pe carton dublu cretat, de 300 g. Pe ea sunt imprimate „Rânduielile bisericeşti“ care privesc multe aspecte de maximă importanţă din viaţa creştinului: zilele de post şi posturile de peste an; zilele aliturgice şi zilele cu diferite liturghii; zilele în care nu se săvârşesc parastase; zile şi date importante; sărbători bisericeşti naţionale; zile şi sărbători legale în care nu se lucrează; zilele în care nu se fac nunţi în anul în curs, dar şi în cel care va urma.

Următoarele 12 pagini conţin, pe faţă, textul calendarului pe lunile ianuarie – decembrie, iar pe verso diverse texte, cu un conţinut duhovnicesc şi teologic. Pagina a 14‑a, care are rol şi de copertă finală, are imprimate  ca antet stemele Patriarhiei Române şi Arhiepiscopiei Dunării de Jos, între care se află aşezată imaginea Catedralei Mântuirii Neamului şi datele necesare donatorilor care vor să susţină această ctitorie.

 Conţinutul teologic,

festal şi mineal al „calendarului cu file 2022“

Textul calendarului, împărţit pe luni, asigură creştinului o bună orientare în ceea ce priveşte conţinutul anului liturgic. Sărbătorile împărăteşti, zilele de duminică, sărbătorile Maicii Domnului, ale Sfintei Cruci şi ale Sfinţilor sunt imprimate cu roşu şi sunt însemnate cu cruce roşie, pentru a se marca astfel importanţa lor. Sărbătorile Sfinţilor români sunt tipărite cu albastru, pentru a se distinge între ceilalţi sfinţi, din alte neamuri, ierarhii, martirii, cuvioşii şi cuvioasele, binecredincioşii voievozi şi domnitori cu viaţă de sfinţenie, pe care poporul român i‑a dăruit lui Dumnezeu şi Bisericii, de‑a lungul istoriei, spre a fi cinstiţi după cuviinţă.

În ultimii ani, urmare unor Hotărâri ale Sfântului Sinod, calendarul bisericesc românesc s‑a îmbogăţit cu alţi sfinţi din spiritualitatea ortodoxă greacă (de exemplu Sfântul Efrem cel Nou – 5 mai) sau slavă (de exemplu Sfântul Serafim de Sarov – 2 ianuarie), pentru care avem mare evlavie şi noi, românii. De asemenea, în unele cazuri, deodată cu cinstirea unor sfinţi a fost rânduită şi cinstirea sfintelor mame ale acestora (de exemplu Sfânta Emilia – 1 ianuarie) sau surorilor acestora (de exemplu Sfânta Iuliana, sora Sfântului Mucenic Pavel – 4 martie).

În calendarul bisericesc se întâlneşte şi o sărbătoare care, la iniţiativa ÎPS Arhiepiscop dr. Casian Crăciun şi cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a fost mai întâi marcată în spaţiul spiritual al Dunării de Jos, apoi a fost asumată de întreaga Biserică Ortodoxă Română: cinstirea Sfântului Ierarh Atanasie al III‑lea Patelarie al Constantinopolului – 2 mai. De asemenea, calendarul bisericesc are însemnată, în Eparhia noastră, şi sărbătoarea „Trecerii moaştelor Sfântului Apostol Andrei la Galaţi“ – 17 octombrie, care comemorează liturgic, în fiecare an, evenimentul duhovnicesc istoric al aducerii la Galaţi a moaştelor Sfântului Apostol Andrei (16‑17 octombrie 1996), la invitaţia Chiriarhului Dunării de Jos şi cu bunăvoinţa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel (la acel moment Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei). Nu trebuie uitat nici faptul că redescoperirea cultului Sfântului Andrei şi cinstirea acestuia la Galaţi, din 1992, an de an, până în prezent, prin ample sărbători şi evenimente care cuprind întreaga lună noiembrie, au contribuit – ca argumente puternice – la generalizarea cinstirii Apostolului la nivel naţional şi prăznuirea lui, la 30 noiembrie, ca „Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat – ocrotitorul României“.

Paginile „calendarului cu file“ amintesc credincioşilor din cuprinsul Eparhiei Dunării de Jos de evenimente duhovniceşti la care sunt invitaţi să participe şi în anul 2022, prin pelerinaje, procesiuni sau doar sporind rugăciunea în casele lor şi la parohiile din care fac parte:

– 6 ianuarie: pelerinajul şi ceremonia de la Galaţi şi Brăila prilejuite de sfinţirea Aghesmei Mari pe malul fluviului Dunărea;

– 28 februarie: prăznuirea Sfântului Ioan Casian, ocrotitorul spiritual al ÎPS Arhiepiscop al Dunării de Jos;

– 13 martie (în 2022): cinstirea Duminicii Ortodoxiei prin procesiuni cu sfintele icoane şi premierea copiilor care au zugrăvit icoane; 18 martie – ziua de naştere a ÎPS Părinte Arhiepiscop Casian;

– 23 aprilie: cinstirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, ocrotitorul spiritual al Tecuciului; 29 aprilie (în 2022) pelerinajul creştinilor din zonă şi din alte părţi ale ţării la biserica „Buna Vestire“ (greacă) din Brăila, unde există un izvor cu apă tămăduitoare;

– 21 mai: cinstirea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ocrotitorii spirituali ai oraşului Făurei;

– 13 iunie (în 2022): praznicul Preasfintei Treimi şi hramul Mănăstirii Buciumeni, unde se desfăşoară cel mai mare şi mai „longeviv“ pelerinaj de tineret din ţară; 24 iunie: cinstirea Sfântului Ioan Botezătorul, hramul Mănăstirii voievodale Măxineni, jud. Brăila; 29 iunie: cinstirea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel;

– 21 iulie: cinstirea Sfântului Cuvios Rafail de la Agapia, născut în satul Bursucani, judeţul Galaţi; 27 iulie – hramul Mănăstirii „Sfântul Pantelimon“ de la Lacu Sărat, jud. Brăila;

– 16 august: prăznuirea Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi hramul Mănăstirii Cârlomăneşti, jud. Galaţi;

– 27 septembrie: prilej de mulţumire înălţată lui Dumnezeu pentru momentul ridicării Eparhiei Dunării de Jos la treapta de Arhiepiscopie şi al acordării, Chiriarhului nostru, a slujirii de arhiepiscop (27 septembrie 2009);

– 17 octombrie: sărbătoarea locală a trecerii moaştelor Sfântului Apostol Andrei la Galaţi;

– 30 noiembrie: prăznuirea Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Galaţilor şi al întregii Românii;

– 6 decembrie: prăznuirea Sfântului Ierarh Nicolae, ocrotitorul spiritual al Brăilei.

„Calendarul cu file“

– mic „compendiu“ de povăţuiri duhovniceşti

În baza tradiţiei editoriale şi tipografice deja bine închegate, paginile calendarului conţin, pe verso‑ul lor, texte potrivite cu tematica anului omagial – comemorativ 2022. Dispunerea acestor texte este inteligentă: creştinul, consultând calendarul din cursul oricărei luni, are posibilitatea de a lectura, pe verso‑ul paginii anterioare, plasat superior, o sumă de texte scripturistice, liturgice, patristice şi nu numai, extrem de bine selectate şi de mare folos duhovnicesc.

 În anul 2022, tema generală a acestor excerpte este rugăciunea. Calendarul prezintă o bogată colecţie de astfel de texte, din Sfintele Evanghelii şi Epistolele Noului Testament şi din operele unor mari Sfinţi Părinţi ai Bisericii, precum: Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur, Ioan Casian, Efrem Sirul, Ioanichie cel Mare, Simeon Noul Teolog, Nicodim Aghioritul, Vasile de la Poiana Mărului.

Noutatea din calendarul pentru anul 2022, privind aceste texte, constă în aceea că pe lângă exprimările biblice şi patristice amintite au fost selectate şi povăţuiri duhovniceşti de la mari duhovnici români, dintre care câteva le citez mai jos:

– părintele Dumitru Stăniloae – „(...) omul care reuşeşte să‑şi întărească credinţa şi rugăciunea prin motivaţii personale, reflectate, poate deveni el însuşi un focar pentru întărirea credinţei şi înnoirea rugăciunii în mediul său social (...)“ (fila 4 v);

– arhimandritul Cleopa Ilie – „(...) cea mai puternică este rugăciunea scurtă, care se face din adâncul inimii, cu suspine şi lacrimi, după mărturia Sfintei Scripturi, care zice «Dintru adâncuri am strigat către tine, Doamne...» (...)“ (fila 6 v);

– părintele Paisie Olaru: „(...) binecuvintează, Doamne, osteneala lor, şi căsuţa lor, şi pâinea lor, şi copiii lor, şi viaţa lor, şi cu sfârşit bun îi miluieşte, iar  dincolo, la Ziua Judecăţii, un colţişor de Rai le dăruieşte! (...)“ (fila 9 v);

– arhimandritul Sofian Boghiu – „rugăciunea ne ajută să ne umplem inima de gânduri bune şi curate, aşa încât gândurile rele nu mai au loc în noi (...)“ (fila 3 v).

Împreună cu aceste texte, calendarul pentru anul 2022 ne aduce şi câteva inspirate chemări la rugăciune ale ierarhului nostru, despre care însuşi, în „Însemnarea“ de pe fila 14 spune că sunt „câteva smerite îndemnuri de la obişnuita noastră rugăciune de seară, împreună cu evlavioşii noştri preoţi din Arhiepiscopie, mereu în comuniune şi în stare de ajutor faţă de iubiţii rugători, creştine şi creştini de toate vârstele, adevăraţii «plugari» ai armonioasei familii duhovniceşti a Dunării de Jos“. Dintre acestea, citez:

– „(...) să deschidem larg uşile inimilor noastre ca să pătrundă «aerul» proaspăt al Sfântului Duh, care ne dă uşurinţă de exprimare prin cuvânt şi prin gând, dar mai ales ne dă stare de rugăciune“ (fila 6 v);

– „Rugăciunea ne spune că e mult mai bine să fim nemulţumiţi de noi înşine şi mulţumind Domnului, va veni mulţumirea în inimile noastre şi faţă de ceilalţi“ (fila 8 v);

– „În faţa sfintei icoane sunt «două oglinzi» ale Împărăţiei lui Dumnezeu: ochii deschişi din icoană către noi şi ochii rugătorului treziţi la frumuseţea care mântuieşte lumea“ (fila 11 v).

Cea mai mare surpriză din acest „coş de ofrande duhovniceşti“ o reprezintă însă selecţia unor exprimări frumoase – din punct de vedere literar şi adânci – din punct de vedere duhovnicesc! Ele aparţin unor sfinţiţi slujitori din cuprinsul eparhiei noastre: pr. Ion Ariton, pr. Petru Ojog, pr. Florin Lefter, pr. Nelu Păduraru, pr. Vasile Ariton, pr. Mihăiţă Cocârlea, pr. Cristian Lascu, pr. Ştefan Constandache, pr. Nicuşor Sandu, pr. Narcis Boabeş. Cât de frumos se exprimă unul dintre ei, când arată că „rugăciunea poate fi asemănată cu un instrument muzical,  pe care trebuie să‑l studiem şi să‑l exersăm în fiecare zi, pentru a ajunge la desăvârşire“!

Această „prezenţă“ (firească, de altfel!) prin cuvânt, a unor preoţi de‑ai noştri lângă sfinţi şi ierarhi, arată nu doar capacitatea lor de a scrie frumos, ci mai ales disponibilitatea lor de a trăi frumos, în Hristos, şi de a I se ruga Lui, tot „frumos“! Cuvintele lor sunt, de fapt, de stări duhovniceşti, care ne îndeamnă pe toţi, în anul rugăciunii şi în toată vremea vieţii noastre, la rugăciune!

Ţinuta grafică a „calendarului cu file 2022“

Toate paginile calendarului sunt bordate cu un chenar –leitmotiv, realizat din simboluri liturgice (candela, cădelniţa), care se îmbină cu pecetea de pe prescură sau hrismonul constantinian (IC‑XC/NI‑KA), cu mătănierul monahal şi cu felurite alte motive fitomorfe şi florale, delicat realizate de pictorul Marian Haivaniuc.

Pe coperta calendarului este imprimată, ca un fron­tis­piciu, icoana Maicii Domnului Oranta  – „Rugătoarea“, ipostază iconică de mare frumuseţe. Cu Înalta Binecuvântare a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Părintele nostru Ar­hiepiscop Casian a preluat această icoană din veştmântul de mozaic cu care este împodobit „Salonul Sfinţilor Români“ din Reşedinţa Patriarhală, lucrare de mare fineţe şi rafinament executată de maestrul Daniel Codrescu.

Fiecare pagină a calendarului urmează apoi prototipului copertei, având ca frontispiciu icoana unui sfânt, prăznuit în cursul lunii respective:

– ianuarie – Sfântul Cuvios Antonie cel Mare;

– februarie – Sfântul  Cuvios Ioan Casian;

– martie – Sfântul Ierarh Grigorie Palama;

– aprilie – Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului;

– mai – Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici;

– iunie – Sfântul Nicolae Cabasila;

– iulie – Sfântul Cuvios Nicodim Aghioritul;

– august – Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ;

– septembrie – Sfântul Voievod Neagoe Basarab;

– octombrie – Sfântul Cuvios Simeon Noul Teolog;

– noiembrie – Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ:

– decembrie – Sfântul Nicodim cel sfinţit de la Tis­mana.

Trebuie apreciată aici atenţia cu care au fost selectate aceste icoane, realizate în stil (neo)bizantin, unele cu accente şi particularităţi iconografice româneşti.

Întregul ansamblu grafic al calendarului denotă o concepţie unitară şi se remarcă prin armonie cromatică.

În concluzie se poate spune, aşadar, că sub coordonarea ÎPS Părinte Arhiepiscop dr. Casian Crăciun, personalul Editurii Arhiepiscopiei Dunării de Jos şi cel al Tipografiei eparhiale „Candela Cuvântului“ s‑au onorat prin această lucrare, care se înscrie într‑o colecţie pe care cineva, cândva, o va realiza cu aceste tipărituri.

Astfel, Centrul Eparhial oferă credincioşilor dunăreni, pen­tru anul 2022, un dar duhovnicesc ales – acest calendar creştin ortodox „cu file“, pe care – Îl rugăm pe Milostivul Dumnezeu! – să îl „citească“, în duh de rugăciune, cu sănătate, pace sufletească şi bunăvoire, de la 1 ianuarie şi până la 31 decembrie ale anului ce a început a curge spre veşnicie.

Pr. conf. dr. Lucian Vasile Petroaia