Astăzi, la sărbătoarea Sfinţilor Martiri Brâncoveni, Mănăstirea Cârlomăneşti din judeţul Galaţi a îmbrăcat haină de sărbătoare, cinstindu-şi ocrotitorii spirituali.
Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos la Altarul de vară din incinta ansamblului monahal, împreună cu un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi din Protopopiatul Tecuci.
La slujbă au participat oficialităţi locale, dar şi un mare număr de credincioşi din parohiile învecinate, la care s-au adăugat numeroşi credincioşi români din străinătate, veniţi în această perioadă a anului acasă.
În cuvântul de învăţătură, chiriarhul Dunării de Jos a vorbit credincioşilor despre viaţa frumoasă şi credinţa nestrămutată a Sfinţilor Martiri Brâncoveni, care s-au arătat curajoşi în sfârşitul lor mucenicesc, amintind celor prezenţi şi faptul că Parlamentul României a declarat ziua de 16 august ca „Zi Națională pentru comemorarea Martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor“.
La momentul chinonicului, un grup de bătrâni din parohia Corod şi un grup de tineri din parohia Brătuleşti, judeţul Galaţi, înveşmântaţi în portul tradiţional românesc au prezentat un program cultural-artistic ce a constat în intonări de cântări religioase şi patriotice, în cinstea Sfinţilor Martiri Brâncoveni, ocrotitorii acestei mănăstiri.
Mulţi dintre copiii prezenţi la slujbă au fost împărtăşiţi de ierarhul locului cu Sfintele Taine.
Lângă biserica veche a mănăstirii,cu sprijinul unui om de cultură din localitatea Corod, au fost expuse mai multe cărţi realizate de românii migranţi de-a lungul timpului şi publicate peste hortare, între acestea numărându-se autori precum Emil Cioran, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Eugen Ionescu, Virgil Gheorghiu, Lidia Stăniloae ş.a, lucrările lor fiind mult apreciate de străini. Operele literare ale acestor români au făcut cunoscută peste hotare cultura română în tot ce avea ea mai reprezentativ și original.
La final, ierarhul Dunării de Jos a binecuvântat activităţile taberei de vară ce se desfăşoară în cadrul natural al acestei mănăstiri şi la care participă foarte mulţi tineri din parohiile Protopopiatului Tecuci şi nu numai.
***
Începând din anul 2012, ca urmare a unei Hotărâri a Consiliului Local, comuna Cerţeşti a intrat sub ocrotirea spirituală a Sfinţilor Martiri Brâncoveni.
Situată între localităţile Cerţeşti şi Cârlomăneşti, la 40 km NE de Tecuci, într-un cadru natural deosebit, Mănăstirea Cârlomăneşti este un punct de interes religios reaşezat, de curând, pe harta spirituală a Eparhiei Dunării de Jos.
Accesul spre mănăstire se face pe drumurile judeţene 251A Tecuci – Corod şi 251B Corod – Cerţeşti.
Zidită pe locul unui schit în jurul anului 1445, atestată documentar la sfârşitul secolului al XVII-lea, mănăstirea avea să fie integrată în secolul al XVIII-lea curentului de înnoire duhovnicească promovat de Sf. Paisie de la Neamţ, devenind un important centru monahal din sudul Moldovei.
La 1809 mănăstirea este menţionată ca metoc al Episcopiei Romanului. În 1821 este complet distrusă de eterişti şi de turci, călugării fiind nevoiţi să fugă. Puţinii monahi rămaşi au schimbat cu cca 1 km locul mănăstirii, construind până la 1824, o biserică de cărămidă, existentă şi astăzi.
După 1864 această biserică a deservit credincioşii din localităţile din satele Cârlomăneşti şi Cerţeşti.
La 1957 biserica este trăsnită, incendiată şi apoi părăsită, în ruină.
Viaţa monahală este reluată în anul 1997, când chiriarhul Dunării de Jos hotărăşte reînfiinţarea ei.
În jurul vechii biserici de cărămidă se înalţă astăzi o biserică nouă şi un corp de chilii ce pot aduce tuturor pelerinilor bucuria rugăciunii şi odihna într-un loc al liniştei binecuvântate.
Pr. Rareș Bucur
FacebookContact