Sigla Arhiepiscopiei Dunării de Jos Catedrala Arhiepiscopiei Dunării de Jos

Unul dintre ocrotitorii spirituali ai Eparhiei Dunării de Jos este, alături de Sfântul Apostol Andrei şi Sfântul Ierarh Atanasie Patelarie, şi Sfântul Cuvios Rafail. Acest sfânt, deşi a sihăstrit la Mănăstirea Agapia Veche, este originar din localitatea Bursucani din nordul judeţului Galaţi.

În fiecare an, la data de 21 iulie, numeroşi pelerini din judeţul Galaţi, dar şi din întreaga eparhie se îndreaptă către localitatea Bursucani, la vechiul schit din cătunul Zimbru, întemeiat de către ucenicii Sfântului Rafail, pentru a participa la slujba Sfintei Liturghii săvârşită cu prilejul hramului.

Prin eforturile Arhiepiscopiei Dunării de Jos, vechea aşezare monahală a renăscut chiar lângă zidurile vechi ale mănăstirii și a fost pusă sub ocrotirea Sfântului Cuvios Rafail.

Anul acesta, sărbătoarea închinată Sfântului Rafail a culminat în ziua de cinstire a acestui sfânt cu săvârşirea Sfintei Liturghii de către un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi sub protia Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.

La slujbă au participat autorităţi locale, credincioşişi tineri de la parohiile din vecinătatea schitului, îmbrăcaţi în portul tradiţional românesc.

La momentul cuvenit, mulţi dintre copiii prezenţi la slujbă au fost împărtăşiţi cu Sfintele Taine.

La finala fost săvârşit parastasul pentru ctitorii şi binefăcătorii acestui aşezământ monahal, trecuţi la cele veşnice şi au fost binecuvântate prin stropire cu aghiasmă lucrările realizate până acum la corpul de chilii din apropierea bisericii.

De asmenea, toţi cei prezenţi astăzi la sărbătoarea Sfântului Rafail de la Schitul Zimbru au avut bucuria duhovnicească de a se închina la Icoana făcătoarea de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Adam, şi de a admira expoziţia de costume populare româneşti, realizate în atelierele din cadrul aceastei mănăstiri.

***

Acest locaş monahal, care avea ca ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a fost ridicat la marginea satului Bursucani, în anul 1793 de către doi călugări – ieromonahii Ioasaf şi Aloman - veniţi de la Mănăstirea Râşca, judeţul Suceava, cu sprijinul familiilor Cernat, Plesnilă şi Iamandi. Schitul a funcţionat până la 1864 ca mănăstire de călugăriţe. La secularizare, prin ordinul Ministerului de Culte, maicile, în frunte cu stareţa lor, monahia Agafia Palade, au fost silite să părăsească schitul, cele mai multe dintre ele ajungând la Manăstirea Adam.

La schit au mai rămas doar câteva maici, printre care Epraxia Iamandi si Agripina Cernat. În locuinţa primeia dintre ele, statul hotărăşte, în anul 1866, înfiinţarea Şcolii Primare din Bursucani. Celelate bunuri ale schitului au fost vândute la licitaţie. Astfel, biserica schitului devine  biserică parohială. În ea se slujea doar în ziua hramului.

În anul 1939, ea împlinea cerinţele spirituale ale credincioşilor din satul Zimbru, astăzi desfiinţat. La cutremurul din 10 noiembrie 1940, biserica este distrusă definitiv.

La prima cinstire a Sfântului Rafail în localitatea sa natală (21 iulie 2008), când Chiriarhul Dunării de Jos, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian a slujit Sfânta Liturghie în cătunul Zimbru al satului Bursucani, pe locul vechiului schit, s-a luat hotărârea rezidirii acestui lăcaș monahal. Astfel, prin hotărârea nr. 244/2008 Arhiepiscopia Dunării de Jos reînfiinţează Schitul Zimbru, demarând şi lucrările pentru construcţia lăcaşului de cult, pe baza documentelor istorice existente.

Sfântului lăcaş, care a primit fireşte, pe lângă vechiul hram şi ocrotirea Sfântului Rafail, i s-a sfinţit locul şi s-a pus piatra de temelie în data de 21 iulie 2009.

În luna iunie a anului 2011, lângă noua biserică a schitului au fost descoperite ruinele vechiului lăcaş de cult.

Pr. Rareş Bucur

Programul cadru al anului 2022

Ajută cu bucurie

Calendar

Proiect

Revista arhiepiscopiei

Călăuză ortodoxă numar special

Ştiri Trinitas TV

Alte emisiuni

Emisiunea „În căutarea lui Hristos“

Ne puteți urmări și pe Facebook