În contextul manifestărilor pastoral-misionare dedicate Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi Sfântului Apostol Andrei se înscrie şi aşezarea pietrei de temelie la biserica „Sf. Nectarie şi Sf. Efrem cel Nou“ de la Bărboşi.
Această biserică se construieşte în imediata apropiere a ruinelor cetăţii romane descoperite la Bărboşi, judeţul Galaţi.
Slujba a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, şi Chiriarhul Dunării de Jos, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa rugătoare a credincioşilor.
***
Săpăturile efectuate în anii 1959-1962 pe înălţimea Tirighina de la Bărboşi, de lângă Galaţi, aproape de vărsarea Siretului în Dunăre, au scos la lumină un castru roman, construit, probabil, pe locul unde se găsea la început o cetăţuie dacică, întărită cu un val de pământ.
Fortificaţia de la vărsarea Siretului în Dunăre a fost abandonată la sfârşitul secolului al III-lea. În timp, elemente din zidăria ei – piatră masivă şi cărămidă – au fost folosite la înălţarea unor edificii în orașul Galaţi, una dintre acestea fiind Biserica Precista din municipiu.
În prezent, pe promontoriul de la Tirighina – Bărboşi se mai vede la suprafaţa solului doar colţul sud-estic al castrului roman precum și resturi ale fundaţiilor pe laturile de nord și vest.
În apropiere de castrul de la Tirighina – Bărboşi a fost descoperit un mormânt ce adăpostea rămăşiţele pământeşti ale primului creştin cunoscut pe teritoriul românesc – „Innocens”, datat prin monedele de la Claudiu II Goticul (268-270), aflate în mormânt.
Cercetările istorice şi arheologice demonstrează că Innocens a fost un ofiţer dac, în vârstă de aproximativ 30 de ani, aflat în slujba armatei romane, trecut la creştinism. În mormântul său au fost găsite mai multe obiecte: trei amfore din ceramică, o căţuie, o cruciuliţă şi o fibulă din argint pe care este scris numele său.
Prin descoperirea mormântului lui Innocens şi prin datarea morţii sale la anul 268, se înscrie în istoria creştinismului din România un moment istoric important, care întăreşte ideea că tradiţia creştină, adusă de Sfântul Apostol Andrei în Scythia Minor, era cunoscută şi la hotarul Imperiului Bizantin, la Bărboşi-Tirighina din judeţul Galaţi, precum şi faptul că Ortodoxia s-a născut odată cu plămada poporului român, pentru că „în Răsărit, Biserica a mers odată cu neamul“, după cum afirma părintele Dumitru Stăniloae.
FacebookContact