Procesiune cu moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu în Arhiepiscopia Dunării de Jos

Detalii: Publicat: 26 Noiembrie 2014

Evenimentele dedicate cinstirii Sfântului Apostol Andrei în Arhiepiscopia Dunării de Jos, au început de miercuri, 26 noiembrie, cu o procesiune cu moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu. Racla cu sfintele moaşte, adusă în municipiul Galaţi de o delegaţie condusă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, a fost întâmpinată cu onoruri militare în faţa Universităţii „Dunărea de Jos“ din municipiu.

Strada Domnească din Galaţi a fost pentru câteva ore, neîncăpătoare. În sunetul cântărilor bisericeştişi al miresmei de tămâie, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, preoţi, personalităţi administrative locale şi zonale, culturale, civile şi militare, elevi seminarişti şi numeroşi pelerini, au însoţit racla cu sfintele odoare, care au fost purtate în tradiţionala procesiune pe străzile oraşului până la Catedrala Arhiepiscopală.

Aici au fost întâmpinate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos şi Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului.

După ce a fost oficiată o slujbă de Te Deum, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian le-a vorbit celor prezenţi despre Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu. „Sfântul Constantin este şi la Dunăre acasă, în inimile, în sufletele şi în viaţa creştinilor dunăreni, unde s-a împământenit cuvântul Evangheliei din misiunea apostolică a Sfântului Andrei, urmată de cea a Sfinţilor Mucenici de la Dunăre, începând din veacul al treilea, din cupa cărora a gustat peste veacuri şi marele nostru voievod.Vine să întărească zidurile sufleteşti ale poporului prin dreapta credinţăşi iubirea sinceră de unitate şi armonie în viaţa poporului cel ce poate fi considerat un alt sfânt Constantin cel Nou al românilor, urmaş al Sfântului Constantin cel Mare, a cărei ultimă cetate puternică a Imperiului Roman s-a aflat în Galaţi, la Barboşi, de unde avem şi mărturia primului creştin daco-roman - Innocens în sec. III“, a spus Înaltpreasfinţia Sa.

În continuare, Arhiepiscopul Dunării de Jos i-a mulţumit Întâistătătorului Bisericii noastre pentru darul mare şi sfânt pe care l-a oferit spre întărirea în credinţă, în solidaritate creştinăşi umană a credincioşilor dunăreni. „Venirea moaştelor Sfântului Constantin Brâncoveanu în anul consacrat de Sfântul Sinod, la iniţiativa Preafericirii Voastre Sfintei Taine Euharistice şi comemorării Sfântului Mucenic Brâncoveanu să vă răsplătească Dumnezeu cu ajutorul Sfântului Apostol Andrei şi al Sfântului Brâncoveanu jerfelnica, demna şi pilduitoarea slujire pentru zidirea Catedralei Mântuirii Neamului pe linia iubirii de ctitorii trainice atât sufleteşti, duhovniceşti, cât şi cultural-sociale, asemenea Sfântului Voievod, vlădicilor înaintaşişi mărturiilor nepieritoare ale slujitorilor şi credincioşilor sfintei noastre Biserici străbune“, a mai spus Înaltpreasfinţia Sa.

„Sfântul Constantin Brâncoveanu a dezvoltat o monarhie culturală“

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învăţătură în care a subliniat puterea de iubire jertfelnică ce reiese din acceptarea şi asumarea morţii pentru Domnul Hristos. „În sfinţii martiri se arată aceeaşi iubire şi aceeaşi putere de iubire jertfelnică pe care o vedem în Hristos. În mod obişnuit omul încearcă să scape de moarte, dar martirul are o putere, un dar de la Dumnezeu, care îi dă un curaj mai presus de fire. O mulţime de martiri simţeau că împreună cu ei suferă Hristos, sau cum Hristos în mod tainic le uşureazăsuferinţa, ca să poată rămâne în starea de fidelitate“, a arătat Preafericirea Sa.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat faptul că Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu a fost un mare iubitor de Hristos şi de Biserică şi un promotor al culturii. „El este ctitor de multe locaşuri sfinte. I s-a reproşat de către otomani că a cheltuit banii sultanului zidind biserici. Însă Sfântul Constantin Brâncoveanu a făcut aceasta ca semn al iubirii sale faţă de Hristos, faţă de Biserică şi faţă de popor. El a fost un domn al păcii şi nu s-a angajat în războaie. A fost un singur război, dar nu a trimis soldaţi români ci a plătit soldaţi străini ca să lupte. În acelaşi timp, a fost un ziditor de locaşuri sfinte, un promotor al culturii, al tiparului (prin cele cinci tipografii) şi al şcolilor. Sfântul Constantin Brâncoveanu a dezvoltat o monarhie a culturii sau o monarhie culturală, după cum o numeşte Nicolae Iorga. A dezvoltat o cultură creştină, o cultură a valorilor izvorâte din Sfânta Scriptură, din scrierilor Părinţilor şi din înţelepciunea gânditorilor creştini. Trebuie să mai amintim că Sfântul Constantin Brâncoveanu a fost un mare sprijinitor al întregii ortodoxii. A organizat bine ţaraşi banii pe care i-a obţinut i-a folosit pentru promovarea, apărarea şi dezvoltarea culturii creştine“, a subliniat Întâistătătorul Bisericii noastre. Totodată, Preafericirea Sa a arătat că Sfântul Martiri Constantin Brâncoveanu a fost şi un părinte deosebit de responsabil, mărinimos şi demn. „A avut 11 copii: 4 băieţi şi 7 fete. Ca domnitor martir, împreună cu patru fii ai săi, Sfântul Constantin Brâncoveanu reprezintă măsura sau etalonul demnităţiiromâneşti în vreme de încercare. Acest sfânt voievod este deosebit de actual, el a avut o statornicie în domnie şi o statornicie în credinţăşi în mărinimie. El ne îndeamnă astăzi să păstrăm dreapta credinţă, să promovăm cultura şi arta creştină“, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

La final, racla cu moaştele Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu a fost adusă apoi din Catedrala Arhiepiscopală şi aşezată pe un baldachin special amenajat pe esplanadă.

Diac. Ştefan Sfarghie