Sfinţirea capelei cu hramurile „Întâmpinarea Domnului“ şi „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ din cadrul fostului Palat episcopal din Galaţi, actualul Muzeu al Istoriei Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos

Detalii: Publicat: 27 Noiembrie 2014

Cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la temeluirea Eparhiei Dunării de Jos şi a sărbătorilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, a sfinţit ieri, 27 noiembrie, Capela cu hramurile „Întâmpinarea Domnului“ şi „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ din cadrul fostului Palat episcopal din Galaţi, actualul Muzeu al Istoriei Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos. Întâistătătorul Bisericii noastre a binecuvântat şi inaugurat apoi sediul muzeului.

Din soborul de ierarhi care au oficiat slujba sfinţirii alături de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel au făcut parte şi Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos şi Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului. De asemenea, au fost prezenţişiÎnaltpreasfinţitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, Preasfinţitul Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şiCălăraşilor, Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, şi Preasfinţitul Părinte Timotei, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. La finalul slujbei de sfinţire, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învăţătură, în care a subliniat faptul că sfinţirea unui locaş de rugăciune reprezintă un moment de mare bucurie, deoarece în timpul sfinţirii se dăruiesc credincioşilor multe daruri duhovniceşti şi cereşti: iertarea păcatelor; arvuna fericirii veşniceşi arvunavieţiiveşnice. „Darurile acestea care ni se oferă sunt darurile harului Preasfintei Treimi. De aceea, către finalul slujbei de sfinţire se spune: această biserică Tatăl a zidit-o, Fiul a întărit-o, Duhul Sfânt a luminat-o, a înnoit-o şi a sfinţit sufletele noastre. Prin aceasta se arată că, deşi biserica este făcută de oameni, cântarea spune că ea este zidită, întărită, înnoită şi luminată de Preasfânta Treime. Aceasta ne aratăcă până astăzi, biserica a fost darul oamenilor către Hristos, capul Bisericii şi dar către Sfânta Treime. Acum, prin sfinţire, biserica aceasta devine casa Preasfintei Treimi şi darul Preasfintei Treimi către noi oamenii. Noi am oferit aici cărămidă, ciment, materie pentru pictură, culori, mobilier, lucruri pâmânteştişi primim în schimb daruri cereşti, eterne. Dar, ce anume primim? Ceea ce s-a spus în cele trei Evanghelii care se citesc de obicei. Primul mare dar ceresc este acela al iertării păcatelor. Numai Biserica poate, prin lucrarea Duhului Sfânt, să ierte păcatele. Într-un stat şeful statului poate da o graţiere, dar iertarea păcatelor nu o poate da decât Dumnezeu prin slujitorii Bisericii. Iertarea păcatelor este condiţie prealabilă pentru Împărăţia cerurilor. Al doilea dar mare ceresc este arvuna fericirii veşnice. Secretul fericirii este legătura noastră cu Dumnezeu, izvorul fericii veşnice. Locul în care ascultăm cuvântul lui Dumnezeu şi în care ne sfinţim prin rugăciune este Biserica. De aceea Biserica a fost numită de Sfântul Maxim Mărturisitorul, laborator al învierii. Al treilea mare dar ceresc este arvuna sau pregustarea Împărăţiei cerurilor şi a vieţii veşnice, care se dăruieşte în biserică. De unde ştim? Auzim, când ne împărtăşim cu trupul lui Hristos. Deci, arvuna vieţiiveşnice este dată în Euharistie. Iată, darurilecereşti pe care nu le găsim în nici o altă instituţie din lumea aceasta“, a explicat Întâistătătorul Bisericii noastre.

În continuare, Preafericirea Sa a subliniat că o biserică ortodoxă, prin pictura acesteia, ne arată că sfinţii nu sunt departe de oameni, ci ei se roagă împreună cu credincioşii din toate timpurile şi din toate locurile. Totodată, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a subliniat importanţaprezenţei unui paraclis într-un sediu administrativ. „Biserica adună generaţiileşi diferite profesiuni: avem sfinţiţărani, avem sfinţiîmpăraţi, avem sfinţicuvioşi, avem sfinţi militari, de toate vârstele şi din toate locurile. Aceasta este taina Bisericii (…). Acum, acest palat nu mai este unul episcopal, reşedinţa fiind în altă parte. Atunci, la ce foloseşte acest paraclis? Foloseşte celor care lucrează în muzeu, să vină să se roage. Însă orice muzeu mare trebuie să aibă un paraclis, ca să fie pomeniţi donatorii, cei care au dăruit obiectele respective bisericii“, a arătat Preafericirea Sa.

Înaltpreasfinţitul Părinte Casian i-a mulţumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru vizita canonică în Arhiepiscopia Dunării de Jos şi pentru oficierea slujbei de sfinţire. „Aţi sfinţit, aşa cum era firesc, cel mai important spaţiu, care a redevenit sacru, această capelă unde a revenit Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. Sfântul Constantin uneşte deopotrivă grija pentru chivotul sufletului, bisericile, şi grija pentru cultivarea minţiiomeneşti, pentru cultură şi aici este casa culturii creştine, muzeul, dar care are la bază istoria creştină din secolul al treilea“, a spus Înaltpreasfinţia Sa.

La finalul slujbei de sfinţire, Patriarhul Bisericii noastre a dăruit pentru capelă o icoană cu Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu, ce conţinepărticele din sfintele sale moaşte. Pentru a evidenţia munca asiduă şi responsabilitatea celor mai harnici sfetnici eparhiali în realizarea proiectului de restaurare a fostului Palat episcopal şi întemeierea Muzeului, Preafericirea Sa i-a oferit pr. ing. Horaţiu Ioan Moldovan, consilier pentru patrimoniu şi construcţii bisericeşti, Crucea Patriarhală. Pr. Lucian Petroaia, vicar administrativ, şi pr. Gelu Aron, secretar eparhial, au primit din partea Preafericirii Sale Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni“. De asemenea, dl Ilie Cosmin, directorul Muzeului, a primit Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ pentru mireni. Totodată, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a oferit pentru capelă o cruce de binecuvântare, confecţionată în Atelierele Patriarhiei Române; o Evanghelie şi mai multe cărţi liturgice, recent apărute la Editurile Patriarhiei Române. Toţi cei prezenţi au primit din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel câte o iconiţă cu chipul Sfinţilor Martiri Brâncoveni.

În cadrul momentului festiv, ce a avut loc imediat după slujba de sfinţire, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, i-a oferit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Diploma de Excelenţă „Pro fide, litteris et arte“, pentru deosebita contribuţie la consolidarea, restaurarea şi ctitorirea Muzeul Istoriei, Culturii şiSpiritualităţiiCreştine de la Dunărea de Jos. Înaltpreasfinţia Sa i-a mai oferit Întâistătătorului Bisericii noastre o medalie cu chipul Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi cu fostul Palat episcopal şi Albumul intitulat „Palatul episcopal - Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos”, apărut la Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos. Preafericirea Sa l-a felicitat pe Înaltpreasfinţitul Părinte Casian pentru frumoasa lucrare pe care a desfăşurat-o spre folosul Bisericii.

Din istoricul Palatului episcopal

În anul 1963 destinaţia clădirii Palatului episcopal a fost schimbată, acesta găzduind, până în luna septembrie 2012, Muzeul de Artă Vizuală. Ca urmare a demersurilor legale iniţiate de Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, clădirea Palatului episcopal a fost retrocedată Eparhiei Dunărea de Jos în anul 2006. Din anul 2004, Palatul episcopal se regăseşte pe lista monumentelor istorice din Galaţi. În anul 2009, Arhiepiscopia Dunării de Jos a demarat un amplu proiect de consolidare, reabilitare, modernizare şi dotare a Palatului episcopal. Între anii 2012-2014, cu ajutorul unui proiect cu fonduri europene, Palatul episcopal a fost consolidat şi restaurat în întregine, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian, rânduind ca fostul Palat episcopal să devină Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos.