Sub egida Arhiepiscopiei Dunării de Jos şi a Seminarului Teologic „Sfântul Apostol Andrei“, la Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos a apărut, la sfârşitul anului 2018, o carte extrem de valoroasă, intitulată „Mărturisitori ai dreptei credinţe din eparhii în perioada regimului comunist“, care însumează texte prezentate de seminarişti de la mai multe seminarii teologice creştin‑ortodoxe din Galaţi şi din ţară (Iaşi, Piatra Neamţ Râmnicu‑Vâlcea, Câmpulung Muscel,  Buzău, Huşi, Oradea, Baia Mare, Slobozia, Tulcea) la Simpozionul organizat la Galaţi, de Seminarul „Sf. Ap. Andrei“, la 28 noiembrie 2017.

Atât elevii seminarişti, cât şi coordonatorii lor, profesorii care i‑au îndrumat, au dovedit o minuţioasă aplecare spre cercetare, deoarece aici este vorba de biografii ale unor renumite personalităţi ale spiritualităţii româneşti, care au suferit pri­vaţiuni din cauză că şi‑au măr­turisit şi apărat credinţa creş­tin‑ortodoxă ca, pe vremuri, martirii creştini din Imperiul Ro­man, în condiţiile unui regim ateu, prigonitor şi opresor.

Este vorba despre: Vasile Voiculescu, Alexandru Mironescu, Pa­triarhii Iustin Moisescu şi Justinian Marina,  Preoţii: Paisie Olaru, Cleopa Ilie, Iustin Pârvu, Dumitru Bălaşa, Nicolae Mănescu, Gabriel Cocora, Ștefan Marcu, Constantin Sârbu, Ioan Iovan, Dometie Manolache, Dumitru Biolănescu, Ioan Bunea, Andrei Iancu, Gheorghe Calciu‑Dumitreasa, Monahia Teodosia Lascu, Arhim. Mina Dobzeu, Părintele Arsenie Papacioc şi mulţi alţii.

Înşirând numai numele acestor martiri pentru credinţă, cei pe care autorii acestor biografii le‑au găsit şi arătat lumii, spre învăţătură şi pildă duhovnicească, ne dăm seama de dimensiunea tăriei de care au dat dovadă atâţia ucenici ai lui Hristos de pe teritoriul Patriei noastre. Cei care s‑au împotrivit, unui regim care îl gonea pe Dumnezeu din conştiinţele oamenilor, şi au avut curajul s‑o spună, au avut de suferit în viaţa lumească, dar au câştigat mult în ceruri, acolo unde răsplata este cununa de lauri a lui Hristos. Jertfa lor a dat putere acestui neam să meargă mai departe, indiferent cât de grele au fost vremurile, având credinţa că Dumnezeu ştie ce li se întâmplă lor şi nu‑i va lăsa la nevoie, nici pe ei, nici pe urmaşii lor.

Cartea  pe care o prezentăm astăzi trebuie citită, nu povestită. Fiecare tânăr ar trebui să o aibă alături de inima sa, pentru a şti că nimic în această viaţă nu se obţine uşor.

„Nu lăsaţi să vă umilească cei fără de credinţă!“ – este crezul pe care această carte îl transmite. Căutaţi‑o şi citiţi‑o, aşadar, şi veţi dobândi încredere şi putere de la aceşti părinţi ai credinţei noastre drept‑măritoare!

Violeta Ionescu

Lucrări de restaurare şi înnoire la Centrul Eparhial ‑ Galaţi este volumul apărut în prima lună a anului 2018, la Editura Arhiepiscopiei „Dunărea de Jos“, din iniţiativa şi cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos.

Lucrarea, tipărită în condiţii grafice deosebite, pe format A3, ilustrează istoria ‑ în imagini ‑ a restaurării clădirilor din perimetrul Centrului Eparhial ‑ Galaţi.   Cele 362 de pagini însumează 631 de fotografii ce recompun, fidel, fiecare etapă de lucru din perioada restaurării, de la starea de degradare şi până la cea de înnoire a istoricelor zidiri din inima Centrului Eparhial al Dunării de Jos.

Imaginile albumului aduc în actualitate, păstrând elementele tra­diţionale şi originale, „proiecte şi realizări de altădată, rănite şi degradate de «dintele» timpului, ori «vindecate» după ureche şi fără consultarea «medicului» unor astfel de «boli», mai ales în perimetrul constructiv sacru, patrimonial, care rupt de Scripturi, de evlavia şi jertfa înaintaşilor nu ne mai spune mare lucru“, reţinem din introducerea realizată de Înaltpreasfinţitul Părinte Casian.

Lucrarea, realizată în semn de recunoştinţă faţă de osteneala înaintaşilor care au păstorit la Dunărea de Jos, „consemnează“ în imagini lucrările anevoioase de restaurare şi înnoire a faţadei de nord a Catedralei Arhiepiscopale din Galaţi,  dar şi a clădirilor care alcătuiesc Reşedinţa Arhiepiscopală, unde s‑au făcut intervenţii la faţadele deteriorate din cauza fisurilor şi a desprinderilor de tencuielile exterioare.

De asemenea,  casa „Helman“, astăzi Reşe­dinţa Episcopală a fost înnoită după toate regulile de restaurare din mileniul III, restauratorul păstrând elementele de arhitectură iniţiale. În procesul de re­staurare a fost inclus şi  ansamblul urban ,,Stra­­da Domnească“, unde au fost reabilitate clă­dirile care alcătuiesc Reşedinţa Arhi­episcopală.

Pe lângă lucrările propriu‑zise a fost reabilitat sistemul de alimentare cu apă, cel privind instalaţiile termice,  sistemul sanitar, de gaze şi electricitate, precum  şi a alte anexe.

Noua apariţie editorială este o istorie a locului, dar şi un instrument de lucru în materie de restaurare a clădirilor de patrimoniu. Albumul „Lucrări de restaurare şi înnoire la Centrul Eparhial ‑ Galaţi“ dă mărturie ‑ peste ani şi peste veacuri ‑, despre istoria unei dăinuiri la „Poarta Porţilor Creştinătăţii“.

Maria Stanciu

Câștigătorii Concursului național de creație literară „Vasile Voiculescu” - ediția 2018 au fost premiați, sâmbătă, 13 octombrie, la Pârscov, în județul Buzău. „Ziarul Lumina” a premiat romanul istoric-religios „Coroana de martir” de Petru Todoran, apărut la Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos. Între lucrările premiate s-a aflat și volumul „Buzăul în anii Marelui Război”, dedicat Centenarului României Mari.

Ajuns la a 30-a ediție, concursul național de literatură prin care este celebrat scriitorul Vasile Voiculescu (1884-1963) a adunat peste 120 de concurenți din toată țara, care au trimis lucrări la secțiunile: poezie, proză, publicistică, manuscrise, studii literare referitoare la opera și viața lui V. Voiculescu, literatură scrisă de elevi. Iată care au fost premiile și premianții: Marele Premiu - acordat de Consiliul Județean Buzău - Dan Cristea pentru volumul „Cronicile de la Snagov”; Premiul național „Vasile Voiculescu” pentru proză, acordat de Biblioteca Județeană „Vasile Voiculescu” din Buzău - Constantin Marafet pentru romanul „Răzbunarea Mierii”; Premiul național „Vasile Voiculescu” pentru poezie, acordat de Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman” - Victoria Milescu pentru volumul „Strada Lăcustei”; Premiul național „Vasile Voiculescu” pentru publicistică, acordat de Primăria comunei Pârscov - Viorel Ilișoi pentru volumul „Cele mai frumoase reportaje”; Premiul „Ziarului Lumina” al Patriarhiei Române, acordat pentru volumul „Coroana de martir” - Petru Todoran; Premiul Centenarului, acordat de Editura Detectiv Literar București - Constantin I. Stan, Valeriu Nicolescu, Marcela Chiriță - Buzău, pentru volumul colectiv „Buzăul în anii Marelui Război”; Premiul special „Lazăr Băciucu”, acordat de familia Băciucu - Elena Radu pentru volumul „A trăi, a iubi, a dărui”; Premiul „Renașterea Buzoiană” - Editura Detectiv Literar pentru volumul de versuri dedicat Centenarului - „Bună dimineața, Patria mea”; Premiul „Vasile Voiculescu” (proză, manuscrise), acordat de Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman” - Denisa Arcip; Premiul „Vasile Voiculescu” (poezie, manuscrise), acordat de domnul Cristinel Popa - Ioana Bulancea; Premiul „Acasă la Vasile Voiculescu” (proză, manu­scrise), acordat de Primăria comunei Pârscov - Cosmin Staicu, elev al Școlii Gimnaziale Pârscov; Premiul „Acasă la Vasile Voiculescu” (poezie, manuscrise), acordat de domnul Cristinel Popa - Bianca Nedelea, elevă a Școlii Gimnaziale Pârscov; Premiul Editurii Alpha din Buzău - eleva Victoria Maria Pripon, Buzău, pentru grupajul de poezii prezentat în concurs. Juriul a fost compus din personalități culturale: Dumitru Ion Dincă, Marin Ifrim, Ionel Stănuță, Cristinel Popa (membri) și Aurel Maria Baros (președinte).

Evenimentul s-a desfășurat la Casa Memorială a lui Vasile Voiculescu din comuna Pârscov, județul Buzău, locul natal al scriitorului, la festivitate participând un public numeros și oficialități ale județului. Un grup de elevi ai Liceului de Artă „Margareta Sterian” din Buzău (dirijor, Florin Boroghină) a oferit un moment muzical, iar câțiva copii de la școala generală din localitate au recitat din poemele lui Vasile Voiculescu și ale lor.

Elena Isbășoiu, directorul Centrului Cultural „Alexandru Marghiloman”, ne-a relatat că seria evenimentelor dedicate lui Vasile Voiculescu a început pe 11 octombrie, la centrul amintit, cu lansarea cărților: „Întâmplări aproape adevărate” de Kosta Vianu, „Modernizarea orașului Buzău, 1880-1950. Arhitectură, urbanism, igienă” de dr. Viorel Gherghe și „Buzăul în anii Marelui Război” de Valeriu Nicolescu, Constantin Stan și Marcela Chi­riță. A doua zi a avut loc Simpozionul „Vasile Voiculescu - viața și opera”, în cadrul căruia au vorbit Dan Cristea, Marian Nencescu, Aurel Maria Baros și pr. Paul Iulius Negoiță, sub moderarea lui Dumitru Ion Dincă.

Daniela Șontică

Preluare din „Ziarul Lumina“, 16 octombrie 2018

Cu binecuvântarea Pă­rintelui nostru, Înalt­preasfinţitul Arhiepis­cop dr. Casian Crăciun, a apărut, la Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos al 18‑lea număr al anuarului eparhial „BISERICĂ, MISIUNE, SLUJIRE“, număr‑oglindă al vieţii bisericeşti pe anul 2017, dar şi al evenimentelor ce urmează a fi celebrate în „2018 ‑ Anul omagial al unităţii de credinţă şi de neam şi anul făuritorilor Marii Uniri (din 1918) în Patriarhia Română“.

Ca de obicei, volumul apare într‑o prezentare bine pusă în valoare de colectivul redacţional, beneficiind de cuvântul de început, plin de substanţă şi sintetizator, al Păstorului Dunării de Jos, Înaltpreasfinţitul dr. Casian Crăciun, intitulat „Mărturii din viul vieţii bisericeşti la Dunărea de Jos“, prin care mulţumeşte «truditorilor de zi cu zi în „via Domnului“, păstorilor de suflete, donatorilor, ctitorilor», cât şi celor ce au contribuit la redactarea acestui volum, pentru râvna şi profesionalismul lor.

În continuare, prezentarea Programului‑Cadru, liturgic, cultural şi mediatic, al anului 2018, aşa cum a fost el stabilit de Sfântul Sinod al B.O.R. este însoţită de cuvântul rostit la 1 ianuarie 2018, în Catedrala Patriarhală, de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel,  la proclamarea solemnă a anului 2018 ca „An omagial al unităţii de credinţă şi de neam şi Anul făuritorilor Marii Uniri (din 1918) în Patriarhia Română“.  În acest sens, reţine sublinierea: „Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuţie majoră la promovarea conştiinţei identităţii şi a unităţii spirituale a neamului românesc“ şi menţiunea că, la 18 noiembrie/ 1 decembrie 1918, „cele două Biserici româneşti din Transilvania, Ortodoxă şi Greco‑Catolică, dincolo de anumite suspiciuni şi neînţelegeri între ele, au contribuit mult la efortul de emancipare naţională“.

În acelaşi context, este publicat un studiu foarte util celor ce nu cunosc îndeajuns împrejurările istorice în care s‑a produs Primul război Mondial pe teritoriul patriei noastre şi nici contribuţia Bisericii la atenuarea efectelor nocive ale războiului (din „BO.R.“, LXXXVI / 1968, nr.11‑12: „Cincizeci de ani de la Unirea Transilvaniei cu România. Contribuţia clerului român la luptele poporului român pentru libertate naţională şi unitate“).

Urmărind de‑a lungul vremii mărturii asupra unităţii românilor, artico­lul pr. Nicolae Șerbănescu,   preluat din publicaţia „Mitropolia Olteniei“,   XX/1968, „Promovarea identităţii de­spre unitatea neamului ro­­­mânesc, în predosloviile cărţilor bisericeşti“ pune în evidenţă contribuţia căr­ţilor religioase vechi ce i‑au unit pe cei ce vorbeau aceeaşi limbă.

O altă mărturie a străşniciei cu care a fost apărată credinţa şi unitatea de neam în Transilvania este articolul semnat de părintele dr. T. Bodogae, preluat din periodicul  „Mitropolia Ardealului“, anul XIII/1968, nr. 11‑12: „Lupta clerului ortodox român pentru credinţa strămoşească şi pentru drepturile poporului român din Transilvania“ – „una din coordonatele constante, potrivit autorului, pe care s‑a sprijinit poporul român din Transilvania“.

A doua parte a volumului este dedicată retrospectivei anului 2017, an dedicat comemorării Patriarhului Justinian şi al apărătorilor ortodoxiei, în timpul comunismului. Cititorul află despre activităţile de pregătire continuă a preoţilor în cadrul „Conferinţei preoţeşti de primăvară în Arhiepiscopia Dunării de Jos“, pr. protoiereu Cezar Gagiu şi a „Conferinţei semestriale de toamnă a preoţilor din Arhiepiscopia Dunării de Jos“ (pr. dr. Cristian Gagu).

Pe tematica anului ce a trecut se înscrie în mod strălucit referatul „Comunismul în memoria Bisericii Ortodoxe Române“, susţinut de conf. univ. dr. Radu Preda, Preşedinte Executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi, la 13 nov. 2017, cu ocazia conferinţei preoţeşti din semestrul II.

În cadrul aceleiaşi conferinţe preoţeşti, au mai fost prezentate în Catedrala Arhiepiscopală  două referate publicate în acest volum: al prof. univ. dr. George Enache, de la Universitatea „Dunărea de Jos“: „Patriarhul Justinian Marina şi regimul comunist din România“, precum şi al pr. Eugen Drăgoi, de la parohia „Înălţarea Domnului“ Galaţi: „Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor ortodoxiei, în timpul comunismului“, ambele aducând în prezent personalitatea Patriarhului de vred­nică amintire şi rezistenţa lui în apărarea valorilor Bisericii Ortodoxe Române, în vremuri de mari ispite pentru popor şi pentru Biserică.

Analiza anului ce a trecut începe cu „Viaţa bisericească în Arhiepiscopia Dunării de Jos în anul 2017“: „Itinerariul pastoral al ÎPS Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, în perioada 1 ianuarie ‑31 decembrie 2017“ (pr. Gabriel Mungiu, secretar eparhial),  Activitatea administrativ‑bisericească şi misionară (pr. Gelu Aron, consilier bisericesc), Activitatea monahală (protos. Antonie Ispas, exarhul administrativ‑bisericesc al mănăstirilor), Activitatea misionară şi pastorală  (pr. Rareş Bucur, consilier misionar şi comunicare media), Misiunea educaţională şi culturală. Coordonate generale şi cadrul legislativ, Seminarul Teologic „Sfântul Apostol Andrei“ (prof. Adrian Silivestru, directorul Seminarului Teologic Galaţi), Departamentul teologic de la Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos“ Galaţi (pr. conf. univ. dr. Gabriel Pandele, director Departamentul Teologic), Ora de Religie la Galaţi (pr. prof.  Costel Bulgaru, inspector Religie la I.S.J. Galaţi) şi  la Brăila (prof. Gr. I. Elena Cocârlea, inspector Religie la I.S.J. Brăila), Activitatea catehetică (pr. Sică Simeon Bănică, inspector eparhial pentru cateheza parohială), Activitatea Asociaţiei „Părinţi pentru ora de Religie“ la Galaţi (jurist Paula Molnar, preşedinte A.P.O.R. Galaţi) şi la Brăila (Constantin Alin Marian, secretar A.P.O.R. Brăila), Activitatea editorială şi tipografică (diac. Ionuţ Furtună, consilier Editură şi Tipografie), Periodicul eparhial „Călăuză ortodoxă“ (pr. Alexandru Bulgaru, inspector comunicare şi mass‑media), Activitatea la Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos (pr. Cosmin Ilie, directorul muzeului).

Concluziile finale ale acestui capitol sunt pilduitoare: „Anul 2017 ne‑a arătat tuturor, ce dificil este «să zugrăveşti în oameni», cu alte cuvinte: «cât de nobil şi de complex este actul educaţional!»“

Un  alt capitol se referă la „Misiune prin comunicaţii mass‑media“, semnat de pr. Rareş Bucur, consilier misionar şi comunicare media.

Un loc aparte îl are însă „Lucrarea social‑filantropică“ (pr. Ionel Rotaru, consilier social), de care se leagă fapta bună a creştinului, adăugată postului şi rugăciunii. Volumul continuă cu retrospective despre: Patrimoniu şi construcţii bisericeşti (pr. Horaţiu Moldovan, consilier patrimoniu şi construcţii bisericeşti), Activitatea economico‑financiară (pr. Nelu Ioan Perţea, consilier economico‑financiar), Activitatea Can­celariei Eparhiale. Corpul de inspecţie şi control (pr. Voicu Niţu, inspector bisericesc), Serviciul Secretariat (pr. Gabriel Mungiu, secretar epar­hial), Serviciul Arhivă (Pompiliu Cânepă‑Verde, arhivist).

Ultimul capitol al cărţii este dedicat Șematismului Ar­hiepis­­­copiei Dunării de Jos, la 1 ia­­nuarie 2018, un tabel al in­sti­tuţiilor admini­strativ‑bi­seri­ceşti din eparhie.

Analizăm Biserica din perspectiva unei instituţii, dar ea este alcătuită din oameni. Din oameni cu credinţă în Dumnezeu. În lumea secularizată în care trăim, mulţi se hazardează etichetând Biserica în fel şi chip, după felul credinţei ori necredinţei lor. Dar nu trebuie uitat că, dacă în Dumnezeu trebuie să crezi, în Biserică trebuie să ai încredere. Este ceea ce ne lămureşte detaliat acest volum, această analiză exhaustivă asupra unui an doar, de muncă, de speranţă şi de slavă în Dumnezeu, Atotfăcătorul.

Violeta Ionescu